Sub securea dezangajării automate de fonduri UE în 2013: 6,5 mld. euro

Pentru că nu poate absorbi fondurile europene nerambursabile, România se află la mila marilor contributori ai Uniunii Europene. Sumele aflate în 2013 sub securea “dezangajării automate” sunt de 6,5 mld. euro.

Banii europeni trebuie cheltuiți într-un interval de NĂ2 ani (perioada în care ai convenit să-i folosești plus doi ani, pentru că, din diferite motive, înaintarea proiectelor poate fi obstrucționată.

Cum, de la aderarea la UE, România nu a atras definitiv decât 2,1 mld. euro din totalul de 19,8 mld. euro (sumă actualizată cu inflația) pe fonduri structurale, adică 12% din total, în procesul de dejangajare automată au intrat anul acesta 6,5 mld. euro.

Tot ce nu este definitiv absorbit până la această sumă (adică facturile prezentate Comisiei Europene și onorate la plată) este pierdut definitiv.

În 2012, România a pierdut prin procedura dezangajării automate 191 mil. euro.

Banii necheltuiți astfel se întorc la bugetul național al contributorilor Uniunii, astfel că președintele Traian Băsescu a prezentat vineri seară drept un mare succes al României recomandarea Consiliului European făcută Comisiei Europene în concluziile summitului de la Bruxelles – unde a fost bătut în cuie bugetul 2014 – 2020- , anume ca, în cazul a doi ratați ai absorbției fondurilor – România și Slovacia – să fie aplicată o excepție – banii să fie cheltuiți în intervalul NĂ3 și nu NĂ2 (NĂ3 se va aplica tuturor după 2014).

Președintele susține că, dacă Comisia pune în practică recomandarea Consiliului de a modifica Regulementul 1.083/2006 (care instituie regula NĂ2), România va “câștiga” anul acesta 4 mld. euro (nu ar mai fi retrași automat). Președintele a spus că informațiile i-au fost furnizate de echipa de experți (au fost la Bruxelles, în echipa președintelui, și consilieri ai Guvernului) care l-au însoțit la summitul UE.

Doar că spusele președintelui ascund o situație cum nu se poate mai complicată și în 2013, anume că România nu speră că va lua anul acesta de la UE decât 2,5 mld. euro.

Ani de zile, țintele de absorbție au fost exagerate, cel puțin pe fondurile structurale  – 2 mld. euro în 2011 (s-au luat câteva sute de milioane), 3,5 mld. euro în 2013 (au fost onorate facturi de doar 1,1 mld. euro).

Așa a ajuns România să intre în malaxorul dezangajărilori de sume nerambursabile și să solicite derogări și mila marilor contribuabili, doar-doar se va petrece vreo minune între timp.