Succesele si esecurile lui Nicolas Sarkozy la un an de mandat

Presedintele francez Nicolas Sarkozy urma sa-si prezinte aseara bilantul, la un an de la preluarea functiei si sa prezinte noile sale intentii de reforme care sa linisteasca spiritele nemultumite ale francezilor.
Ce s-a intamplat in primul an de mandat al unui presedinte care nu si-a ascuns niciodata ambitia de a deveni un lider al Europei?
Daca pe plan extern planurile lui Sarkozy au avut un relativ succes, in cel intern popularitatea i-a scazut, in mare parte din cauza tumultuoasei sale vieti personale (divortul de fosta sotie Cecilia si casatoria cu fostul model Carla Bruni).
O alta nemultumire a francezilor este legata de incercarea presedintelui lor de a remodela statul-mamut prin intermediul unor reforme controversate, care au starnit mania populatiei.
Cea mai controversata lege este aceea de micsorare a numarului functionarilor publici din cauza birocratizarii masive a administratiei statului.
Din acest punct de vedere, Sarkozy va incerca sa renunte la imaginea de presedinte “bling-bling”, crede The Times, si sa le arate francezilor ca este “un om al actiunii”, asa cum s-a prezentat inca din campania electorala pentru presedintie de anul trecut.
Inca de la primul sau Consiliu European, Sarkozy a reusit sa se faca remarcat pe scena internationala, fiind cel care i-a convins pe liderii europeni sa debloce discutiile privind Tratatul European, semnat in final in decembrie 2007 la Lisabona.
In schimb relatiile cu aliatul sau traditional Germania au slabit in favoarea intaririi legaturilor cu Marea Britanie si Statele Unite ale Americii, inrautatite in mare parte din cauza parerilor diferite asupra razboiului din Irak.
Cel mai controversat plan in domeniul extern al liderului de la Elysee ramane Uniunea Mediteraneeana, criticata de Germania ca fiind o structura paralela Uniunii Europene. Planul are in vedere reuniunea tarilor din Europa, Orientul Mijlociu si Africa de Nord care au deschidere la Marea Mediterana intr-o comunitate economica.
Cu toate acestea, la summit-ul NATO de la Bucuresti Franta a obtinut sprijinul Germaniei in ceea ce priveste planurile “celei de-a doua uniuni”, in schimbul intelegerii comune asupra extinderii NATO, anume neincluderea Ucrainei si a Georgiei in cadrul Planului de Actiune in vedere Aderarii (MAP) al Aliantei Nord-Atlantice.
Tot in cadrul reuniunii la nivel inalt de la Bucuresti, Sarkozy si-a manifestat deschis dorinta de a reinclude Franta in cadrul Comitetului militar integrat al NATO dupa mai bine de 40 de ani de absenta.
Proba de foc a lui Sarkozy va fi insa preluarea presedintiei Consiliului Uniunii Europene, care va incepe la 1 iulie. Aceasta isi propune sa accelereze planurile privind Uniunea Mediteraneeana si sa creeze un plan de aparare comuna la nivel european.
In ceea ce priveste relatia cu Romania, Sarkozy a fost la Bucuresti in februarie, unde a semnat un parteneriat strategic.
De asemenea, presedintele francez nu si-a ascuns dorinta sa aiba cu Romania un parteneriat de incredere in timpul celor 6 luni de presedintie a UE.
Daca in politica externa, Sarkozy
s-a manifestat ca un adevarat lider, in plan intern insa reformele sale nu au fost primite bine de cetateni. Cele mai contestate au fost cele legate de debirocratizarea administratiei franceze si reducerea cheltuielilor publice cu 6-7 miliarde de euro pe an pentru limitarea deficitului bugetar. Asta e si cauza pentru care popularitatea liderului de la Elysee a scazut dramatic, ajungand in ultima saptamana la un punct critic, de 28 de procente.
Sarkozy nu da semne insa de renuntare la planurile sale, spunand in nenumarate randuri ca el a fost ales pe baza promisiunilor din campania electorala care vizau restructurarea economiei franceze, cresterea eficacitatii si reducerea somajului si a cheltuielilor publice foarte mari.
Opozitia socialista din Franta a calificat ultimul an ca fiind “unul ratat”, in mare parte din cauza reformelor care-i nemultumesc pe francezi si a scaderii dramatice a popularitatii liderului de stat in sondaje.
“Cand populatia isi pierde increderea in sine, e periculos. Nu putem sa pierdem si ceilalti ani”, este de parere Segolene Royal, fosta rivala a lui Sarkozy la prezidentiale.