Suedia, țara europeană care vrea să renunțe la bancnote și monede

Suedia a fost prima țară europeană care a introdus bancnotele în circulație în anul 1661 și ar putea fi prima care renunță la ele. În multe orașe suedeze, biletele pentru mijloacele de transport în comun sunt plătite prin intermediul cardurilor sau al telefoanelor, vânzătorii și prestatorii de servicii nu acceptă plata cu bani lichizi, iar băncile realizează tranzacțiile exclusiv în monedă electronică, scrie Huffington Post.

“Există orașe în Suedia unde nu mai este posibil să intri într-o bancă și să folosești bani lichizi”, spune Curt Persson, președintele Organizației Naționale a Pensionarilor din Suedia.

El adaugă că tranzacțiile electronice reprezintă o problemă pentru populația în vârstă din mediul rural care nu știe să utilizeze cărțile de credit.

Declinul bancnotelor se poate observa în lăcașurile de cult religios. În biserica Carl Gustaf din orașul Karlshamn vicarul Johan Tyrberg a instalat recent un cititor de carduri pentru a simplifica donațiile făcute de credincioși.

“Înainte oamenii veneau la mine și spuneau că vroiau să facă donații deși nu aveau bani lichizi la ei. Acum au posibilitatea să trimită bani și prin card”, explică Tyrberg.

Bancnotele și monedele reprezintă doar 3% din economia Suediei, comparativ cu o medie de 9% în zona euro și de 7% în SUA, potrivit unui raport al Băncii Reglementelor Internaționale.

“Nu înțeleg de ce trebuie să mai tipărim bancnote”, spune Bjoern Ulvaeus, fost component al formației Abba și un susținător al inițiativei de a renunța la banii cash, după ce fiul său a fost jefuit de trei ori.

Numărul băncilor jefuite a scăzut în numai trei ani de la 110 la doar 16 anul trecut, cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani, iar furturile din mijloacele de transport în comun s-au redus și ele simțitor.

“Mai puțini bani în circulație a simplificat tranzacțiile, atât pentru personalul implicat, cât și pentru public”, explică Par Karlsson, analist al Asociației Bancherilor din Suedia.

Totodată, prevalența tranzacțiilor electronice explică de ce Suedia are mai puține cazuri de mită și evaziune fiscală decât statele din sud, apreciază profesorul de economie Friedrich Schneider.

“Dacă oamenii folosesc cu precădere cărțile de credit, ei sunt de regulă mai puțin implicați în activități economice obscure”, explică Schneider.

Există însă și reversul medaliei. Predominanța tranzacțiilor electronice a amplificat riscul fraudelor electronice, numărul lor crescând de la 3.304 în 2000 la aproape 20.000 anul trecut. În plus, o economie digitală poate atenta la dreptul de intimitate al clienților din cauza ținerii evidențelor privind tranzacțiile electronice.

“Clienții ar trebui să aibă posibilitatea de a trimite bani și de a-i dona către diverse organizații fără a fi supravegheați”, apreciază Oscar Schwartz, fondatorul Banhof, primul furnizor suedez de internet.

Nici micii comercianți nu sunt încântați de planul de a renunța la bancnote și monede. Hanna Celik, a cărei familie deține un chioșc de ziare în centrul capitalei Suediei, apreciază că economia digitală înseamnă doar profituri mai mari pentru bănci. Celik este taxată cu 5 coroane suedeze (0,56 euro) pentru fiecare tranzacție electronică și potrivit legislației suedeze, nu poate transmite taxa către consumatorii finali.

Prin urmare, mulți economiști suedezi estimează că banii lichizi vor continua să existe în viitorul apropiat. Fostul guvernator adjunct al Băncii Centrale a Suediei, Lars Nyberg a afirmat că banii lichizi vor supraviețui “asemenea unui crocodil, în pofida micșorării habitatului”.