Versiunea completă
Eveniment

Sulfina Barbu explică risipa ajutoarelor sociale: bazele de date de la minister nu comunică

Sulfina Barbu, cel de-al patrulea ministru al muncii din acest an, a recunoscut că în cadrul ministerului pe care îl conduce există instituții – Agen­ția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Inspecția Muncii, Agenția Națională pentru Prestații Sociale și Casa de Pensii – care nu comunică în niciun fel. „Aceste instituții nu au avut niciun fel de protocol electronic (nu protocol de colaborar…

Adelina Mihai · 18 decembrie 2011 · 7 min de citit

Sulfina Barbu, cel de-al patrulea ministru al muncii din acest an, a recunoscut că în cadrul ministerului pe care îl conduce există instituții – Agen­ția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Inspecția Muncii, Agenția Națională pentru Prestații Sociale și Casa de Pensii – care nu comunică în niciun fel.

“Aceste instituții nu au avut niciun fel de protocol electronic (nu protocol de colaborare) între baza de date de la pensii cu cea de la Inspecția Muncii, cu cea de la AJOFM și cu cea de la AJPS. Din păcate, ele nu au nicio legătură între ele”, a spus ministrul muncii Sulfina Barbu.

Astfel, deciziile de restructurare ale guvernului Boc s-au luat de doi ani încoace fără să se știe exact câți salariați există (și implicit, de câți este nevoie în administrația publică), câți plătitori de contribuții sociale și câți dintre aceștia lucrează cu contracte de muncă sau chiar câți șomeri au existat la un moment dat în economie. Lipsa unor statistici clare și coerente, disponibile în timp real, va duce în continuare la decizii de restructurare greșite, atâta timp cât nu există voință politică pentru a schimba situația actuală, spun specialiștii.

ZF a întrebat-o la finele săptămânii trecute pe Sulfina Barbu de ce în fiecare județ există clădiri diferite pentru inspectoratele teritoriale de muncă, agențiile județene pentru ocupare, case de pensii sau agenții de prestații sociale, având în vedere că acestea pot funcționa foarte bine într-un singur loc, având același “administrator” – Ministerul Muncii.

Sulfina Barbu a spus că este dificil de imaginat o unificare în acest moment având în vedere că nici măcar aceste instituții nu comunică între ele.

“După ce facem un sistem informatic integrat, putem să imaginăm și o construcție mai eficientă a sistemului în teritoriu, pentru că fiecare instituție are direcții de suport – de relații internaționale, juridică, administrativă, sau audit – care presupun costuri mai mari. Dar trebuie să fim realiști și să urmăm pașii pentru eficientizare. Pentru că astăzi a-i aduce pe toți în aceeași clădire înseamnă ca totul să funcționeze exact la fel”, a spus ministrul.

În prezent, Ministerul Muncii lucrează la un proiect de realizare a unui sistem unic integrat, format din bazele de date ale Casei Naționale de Pensii, ANOFM, Inspecției Muncii și Agenției Naționale pentru Prestații Sociale, care nu va putea fi finalizat înainte de 2013.

“Din 2007- 2008 se tot vorbește de informatizare, însă lipsa unui angajament ferm și a voinței politice a făcut ca acesta să nu existe nici până în ziua de azi. Mi-e teamă ca acest sistem unic integrat despre care se discută să nu fie iarăși o capcană de promisiuni goale, pentru că semnale privind nevoia unei baze comune s-au dat de mulți ani”, spune Laurian Lungu, managing partner în cadrul Macroanalitica.

În prezent, în România nu toți contribuabilii care plătesc în fiecare lună contribuții sociale (și care sunt înregistrați la Fisc) sunt angajați cu contract individual de muncă (aflați în evidențele inspectoratelor de muncă).

De asemenea, numărul de salariați de la inspectoratele de muncă diferă de cel înregistrat la Institutul de Statistică, unde se calculează doar angajații din instituțiile cu peste patru salariați, printr-o anchetă care exclude personalul din structurile “secrete” ale ministerelor de Interne și Apărare (date care apar însă în statisticile de la Ministerul de Finanțe).

În timp ce oamenii de afaceri se pregătesc pentru noi restructurări și își mențin bugete austere de noi investiții pentru anul viitor, Guvernul a alocat bani pentru construcția a 75 de noi săli de sport și în 2012, după doi ani în care au construit aproape 200 de săli de sport fără să se facă vreun studiu privind impactul și nevoia de astfel de investiții.

“Pentru a putea fi tăiate costuri, Guvernul trebuie să aibă pe masă date complete și complexe. Însă nu este suficientă numai existența acestor date, ci trebuie și o putere de analiză, o corectă interpretare a acestora și mai ales o viziune asupra impactului acestor măsuri. De aceea, orice act normativ care vizează reduceri de costuri sau de personal trebuie, în opinia mea, să fie însoțit în mod obligatoriu de un studiu de impact, iar acest studiu să nu vizeze numai partea economică, ci toate implicațiile sociale și profesionale pe care le implică”, crede avocatul Costel Gâlcă, specializat în dreptul muncii.

Ministrul muncii spune că, atunci când a preluat mandatul, a creat un grup de lucru pentru pregătirea proiectului de informatizare și că un prim rezultat există deja, pentru că există o singură procedură de gestionare a dosarului beneficiarului de prestații sociale. “Urmează să demarăm la începutul anului următor faza de analiză a structurii informatice existente, fază care durează opt luni inclusiv cu parcurgerea procedurilor legale privind transparența și libera concurență”, a mai spus Sulfina Barbu.

După această etapă, va urma o consolidare a bazelor de date de la Ministerul Muncii cu cele de la Direcția de Evidență a Populației (aflată în subordonarea ministrului de interne), de la Registrul Comerțului (gestionat de Ministerul Justiției) sau de la Fisc (Ministerul de Finanțe).

“În primul rând, vreau să am siguranța că informatizarea nu va bulversa întreg sistemul de asistență socială și că nu vor exista sincope. Nici nu vreau să îmi imaginez ce înseamnă să dea rateuri un sistem în care sunt prinși peste opt milioane de beneficiari de prestații sociale. În plus, vorbim despre un sistem informatic care să dovedească anduranță în timp și să nu trebuiască refăcut peste cinci ani”, a mai spus ministrul.

În ultimii doi ani statul a cheltuit, prin intermediul Ministerului Comunicațiilor, peste 6 milioane de euro numai pentru implementarea a două proiecte de informatizare: programul Trecerea României la guvernare electronică e-Government și programul Implementarea planului de acțiuni e-Europe. Niciunul dintre aceste programe nu a fost încă încheiat și nici nu se văd rezultate concrete ale banilor investiți până în prezent.


Ce alte instituții mai furnizează statistici legate de piața forței de muncă

Institutul Național de Statistică, Guvernul României

Registrul Comerțului, Ministerul Justiției

Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, Ministerul Administrației și Internelor

Agenția Națională de Administrație Fiscală, Ministerul de Finanțe

Ce statistici contradictorii furnizează instituțiile aflate sub gestiunea Ministerului Muncii

Inspecția Muncii

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

Agenția Națională pentru Prestații Sociale

Casa de Pensii

Citește și