Sunt proiectele pe vânt o amenințare pentru sistemul energetic?

“Multă energie verde înseamnă probleme pentru sistem.” Acesta este primul semnal de alarmă tras de Mihai David, directorul general al Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, referitor la impactul proiectelor eoliene asupra sistemului energetic național.

Energia verde, prima în sistem

Potrivit Legii 220/2008, care stabilește sistemul de promovare a energiilor regenerabile și care în prezent a fost trimis spre promulgare către Președinție în urma modificărilor apărute la textul inițial, “operatorii de transport și sistem și operatorii de distribuție asigură transportul, respectiv distribuția, precum și dispecerizarea cu prioritate a energiei electrice produse din surse regenerabile, pentru toți producătorii de energie din surse regenerabile, indiferent de capacitate, astfel încât limitarea sau întreruperea producției de energie din surse regenerabile să fie aplicată numai în cazuri excepționale, dacă acest fapt este necesar pentru stabilitatea și securitatea sistemului energetic național.”

Acest lucru înseamnă că indiferent de consumul național de energie dintr-un moment, energia produsă din surse regenerabile va fi prima încărcată în sistem, ceea ce ar putea duce la oprirea unor unități convenționale în momentul în care nu există un consum de energie corespunzător.

Reactoare sub presiune?

“Reactoarele de la Cernavodă o să stea pe butuci pentru că vin investitorii din eoliene, iar energia lor are prioritate. Trebuie să se facă ceva cu această lege pentru că energia nucleară trebuie să fie protejată. Nu poți să pornești și să oprești reactoarele ori de câte ori bate vântul mai tare”, spune Viorel Șerban, inginer în cadrul CITON, sucursală a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare specializată în proiectarea și ingineria pentru obiective nucleare. Mai mult, specialiștii spun că în actualul text al Legii 220/2008 investitorii în proiectele eoliene au numai facilități, dar nicio obligație în ceea ce privește menținerea securității sistemului energetic.

“Trebuie gândite anumite soluții de back-up pentru sistem. Problema cea mai mare este evacuarea din zonă, ceea ce înseamnă întărirea rețelei. Ori dezvoltarea acestor capacități suplimentare necesită investiții de la Transelectrica, ceea ce eventual se va traduce în tarife de transport mai mari, suportate de consumator”, spune Anton Vlădescu, specialist în domeniul energetic.

Cei mai scumpi vor ieși primii, nu reactoarele

Specialiștii din domeniu spun că totuși grijile privind amenințarea pe care proiectele eoliene o vor exercita asupra celor două reactoare de la Cernavodă sunt nefondate în contextul în care, deși sunt cereri de proiecte de peste 20.000 MW, în cel mai optimist caz vor deveni realitate doar cei 3.000 MW care reprezintă practic limita sistemului. “Funcționarea parcului pe care cehii de la CEZ îl fac la Fântânele și Cogealac nu va afecta cele două unități de la Cernavodă. Ieșirea din funcțiune a unor unități convenționale se va face în funcție de anumite ordine de merit. Acest lucru va însemna ca vor ieși din funcțiune pentru a face loc energiei eoliene acele termocentrale care au costuri mai mari decât centralele eoliene. Sunt destule de acest tip astfel încât să nu fie probleme pentru reactoare”, spune un specialist din domeniul energetic.

Eolienele vor avea nevoie de back-up

Potrivit acestuia, cei peste 20.000 MW anunțați nu au cum să se realizeze pentru că la rândul lor dezvoltatorii de proiecte eoliene va trebui să semneze anumite contracte de back-up cu producători obișnuiți de energie, astfel încât în momentul în care vântul nu bate să poată fi acoperite golurile înregistrate în sistem.

“Aceste contracte vor fi foarte scumpe și nu toți și le vor permite. Acesta va fi încă un factor care va mai tăia din entuziasmul dezvoltatorilor de eoliene, domolit oricum de criză”, mai spune specialistul.

În afară de grupul CEZ, care investește 1,1 mld. euro, au mai început construcția unor parcuri eoliene italienii de la Enel și au mai fost anunțate proiecte din partea unor mari grupuri precum Iberdrola (Spania) și Verbund (Austria).

Noutăți în Legea 220/2008

• Pentru fiecare MWh produs în energie solară se vor primi 6 certificate verzi, în loc de 4.
• Pentru fiecare MWh produs în energie eoliană se vor primi două certificate verzi până în 2017. Inițial termenul prevăzut era 2015. Din 2018, producătorii de energie eoliană vor primi doar un certificat.
• Orice furnizor de energie care nu-și va îndeplini cota de energie verde în cosul pe care-l livrează clienților săi va cumpăra necesarul rămas de certificate verzi la un preț de 110 euro în loc de 70 de euro cum era în vechiul text al legii.
• Prețul unui certificat verde poate avea o valoare maximă de 55 de euro.
• În 2010, fiecare furnizor de energie va trebui să aibă o cotă de 8,3% de energie verde în toată energia livrată.