Superministerul fondurilor europene prinde chip

Într-un efort deocamdată chinuit de a rezolva unul dintre cele mai dificile aspecte ale finanțării proiectelor statului – incapacitatea administrației de a atrage fondurile europene nerambursabile de 19 mld. euro – premierul Emil Boc și președintele Traian Băsescu au reluat ieri discuțiile despre înfiin­țarea unui “superminister” care să gestioneze fondurile europene. Deja se discută despre titulari – consilierul prezidențial Leonard Orban sau Marian Sârbu, fost ministru al muncii.

Dar cum timpul pierdut nu se mai întoarce, Guvernul va fi probabil forțat să aștepte toamna pentru schimbarea de fond întrucât modificarea structurii Guvernului nu poate fi decisă decât printr-un vot al Parlamentului care a intrat deja în vacanță și este improbabil ca Legislativul să fie convocat în sesiune extraordinată pentru a-și da acordul asupra acestei modificări.

Șeful statului și șeful Executivului s-au întâlnit ieri, la Palatul Victoria înaintea unei ședințe de guvern dedicată absorbției fondurilor UE – aflată la una dintre cele mai jos cote în rândul noilor membri ai Uniunii, în jur de 13% din totalul fondurilor alocate în perioada 2007-2013.

În vreme ce UE a deschis discuțiile despre viitorul exercițiu bugetar 2014-2020, incapacitatea României de a atrage fonduri a atras atenția nu doar Comisiei Europene care cere Bucureștiului să găsească modalități și surse de a cheltui banii, dar și FMI care vede în fondurile europene o alternativă la constrângerea la care va fi supus bugetul consolidat – maximum 3% dificit bugetar începând cu anul viitor.

Potrivit Mediafax, în cadrul întâlnirii dintre cei doi demnitari au fost avansate chiar și nume pentru conducerea acestui minister – liderul UNPR Marian Sârbu sau consilierul prezidențial Leonard Orban. Oficial, aceste nume nu au fost confirmate. În ceea ce îl privește pe Sârbu, fost ministru al muncii din partea PSD, el ar fi fost prezent la întâlnirea dintre premier și șeful statului, deși nu are o poziție în Guvern. Leonard Orban a fost primul comisar european al României și este una dintre persoanele cele mai bine pregătite pe aspecte care privesc relația cu UE și fondurile Uniunii.

În urmă cu câteva săptămâni președintele Traian Băsescu a pus într-o relație directă atragerea de fonduri europene și rămânerea în post a miniștrilor, dar data de 1 iunie pe care a avansat-o pentru o evaluare completă a fost depășită.

În primele șase luni ale lui 2011 România a absorbit ceva mai mult de 800 mil. euro fonduri nerambursabile, adică un sfert din totalul fondurilor pe care Guvernul și-a propus la începutul anului să le atragă în 2011 – 3 mld. euro. Așadar, fiind la jumătatea anului, Guvernul și-a atins ținta doar pe jumătate.

Care este “rata reală: a atragerii banilor europeni? Între 2-3%

Problema României nu este cea a depunerii “cantitative” de proiecte, ci de realizare a proiectelor care să fie eligibile la finanțare. Mai mult, un lucru puțin discutat este cel al “rambursărilor”. Pentru că ceea ce numim deocamdată “absorbție de fonduri” (sub 13% din totalul sumei de 19,6 mld. euro) înseamnă, în cea mai mare parte, prefinanțări (bani care se dau înainte fie de Comisia Europeană – 10% în mod automat -, fie de Guvernul României – 30% din valoarea proiectului). Or, socotelile sunt definitiv încheiate abia după ce Comisia a stabilit că un proiect este eligibil și rambursează banii cheltuiți. Aici lucrurile stau mai prost. Nu există date clare, dar un raport intern al Comisiei Europene citat la finele anului trecut de Financial Times susținea că, în privința României, rata rambursării este de 2,3%. Cum nu s-au întâmplat minuni între timp, ea ar putea fi acum undeva la 3%.

La sfârșitul lunii mai – ultimele date disponibile la ACIS (Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale) – erau depuse peste 28.000 de proiecte cu o valoare totală de 54 mld. euro, în condițiile în care întreaga finanțare pentru 2007-2013 este de 19,6 mld. euro.

Cel mai prost continuă să stea la capitolul atragere de fonduri Transporturile, dar aici aprobarea unui singur proiect ar putea, dintr-un foc, să ducă procentul de absorbție undeva foarte sus, având în vedere că avem de-a face cu proiecte majore de sute de milioane de euro. Cel mai bine stă capitolul Programul Operațional Regional unde proiectele sunt mai mici și unde atragerea de fonduri a sărit de 20%.