Surpriză în afacerea Comarnic-Brașov: BERD spune că ar fi dat banii. Cine își asumă eșecul?

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute că ar fi dorit să finanțeze tronsonul de autostradă Comarnic-Brașov (55 km) la patru luni de la anularea contractului pen­tru realizarea acestui proiect de către con­sor­țiul francezo-elen Vinci-Aktor.

Reacția BERD a venit ca răspuns “la arti­cole­le recente apărute în mass-media, în care s-a sugerat că BERD nu dorește să ia în considerare o posibilă finanțare a proiectului de concesiune a auto­străzii Comarnic-Brașov”. Aceasta a fost pri­ma ieșire publică a BERD cu o poziție ofi­cia­lă după anularea contractului pentru autostradă. Motivele care au condus la rezilirea con­tractului sunt și acum neclare din cauza modului opac de comunicare pe care le-au avut părțile implicate în acest proiect pentru a explica cauzele acestui eșec.

În acest caz, dacă BERD avea banii pentru autostradă, de ce a mai fost anulat contractul? Ministerul Transporturilor este nevoit acum să reia procedurile de licitație pentru autostrada Comarnic-Brașov a treia oară în ultimii zece ani, primul eșec fiind în 2004 (când licitația a fost anulată înainte de semnare) și al doilea fiind încheiat în aprilie 2010. Astfel, una dintre cele mai circulate rute din țară va rămâne pentru cel puțin încă șase ani fără autostradă. Mai mult, consorțiul Vinci-Aktor a reziliat unilateral contractul fără a plăti o penalizare către statul român, care a cheltuit până în 10 mil. euro în ultimii ani pentru studii de fezabilitate, consultanți și pregătirea licitației. Un viitor termen clar de începere a procedurilor de licitație nu a fost dat încă de Ministerul Transporturilor, însă potrivit analiș­tilor din piață, acestea se vor întinde pe o perioadă de cel puțin încă un an.

Dacă adăugăm și durata de construcție, mai devreme de 2016, cel puțin, nu se va putea circula pe autostrada până la Brașov.

Anularea contractului, o dezamăgire pentru BERD

BERD și Banca Europeană de Investiții (BEI) ar fi trebuit să fie principalii finanțatorii ai auto­străzii, care urma să fie realizată în parte­ne­riat public-privat. Având în vedere valoarea to­ta­lă a lucrărilor de construcție și proiectare de 1,9 mld. euro, inclusiv TVA, proiectul nu putea fi creditat doar de bănci private, instituțiile BEI și BERD fiind cele care urmau să acopere cea mai mare parte din fonduri. Tronsonul de auto­stra­dă avea ca termen de realizare anul 2014. După finalizarea lucrărilor, statul român ar fi plătit în 26 de ani în total 4,8 miliarde de euro.

Reprezentanții BERD susțin că au fost dez­amăgiți de anunțul privind anularea proiectului, dar că vor continua să colaboreze cu autoritățile ro­mâ­ne pentru a susține modernizarea infra­structurii românești din domeniul transportului. “În mod special, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a fost foarte inte­re­sată să finanțeze proiectul Comarnic-Brașov. În 2009 și 2010, BERD a lucrat îndeaproape cu potențialii investitori și cu autoritățile române în domeniile mediului, social și achizițiilor publice, în vederea implicării sale în acest proiect. Faptul că proiectul a fost anulat a constituit o dezamă­gire pentru BERD”, au afirmat oficialii BERD. Potrivit unor surse apropiate negocierilor pentru acest contract, BERD a trimis la începutul anului o scrisoare către Vinci-Aktor în care s-a declarat interesată de finanțarea autostrăzii, dar a dorit să fie modificat contractul și să fie prelungită perioada de atragere a finanțării.

Pretențiile Vinci-Aktor au fost respinse ulterior de Radu Berceanu, ministrul transporturilor, pe motiv că ar fi încălcat legea. În plus, ministrul transporturilor a explicat recent într-o declarație făcută în Parlament că băncile BEI și BERD s-au retras după ce Comisia Europeană nu și-a dat acordul pentru finanțarea acestui proiect și că are “înscrisurile” de la bănci în care se justifică retragerea. Berceanu a explicat că erorile legate de con­trac­tul pentru Comarnic-Brașov au fost determinate în primul rând de faptul că a fost ales pentru prima concesiune acest tronson, în loc de tron­sonul Pitești-Sibiu, care se afla pe coridorul IV paneuropean, iar în al doilea rând de condițiile im­posibile din contract pentru orice constructor, oricât de mare ar fi fost el. Pe de altă parte, BEI a declarat pentru ZF la scurt timp după anularea contractului pentru realizarea autostrăzii că a fost în discuții cu principalii acționari, inclusiv cu guvernul român, în legătură cu autostrada Comarnic-Brașov, dar nu a finalizat proiectul de due-diligence și nici nu a intrat în negocieri cu viitorul concesionar pentru o posibilă finanțare.