Sustenabilitatea în România: Integrarea conceptului ESG și noile obligații ale companiilor

Conceputul de ESG a devenit un termen din ce în ce mai folosit în ultima perioadă, câștigând o importanță deosebită în lumea afacerilor și investițiilor, având în vedere că investitorii, instituțiile financiare și alte persoane interesate au început să acorde o atenție tot mai mare factorilor ESG, în evaluarea performanței și a valorii unei companii sau a unei investiții și chiar să condiționeze investițiile și finanțările de un scor ESG pozitiv.

Conceptul de ESG

ESG reprezintă abrevierea de la Environmental (Mediu), Social (Social), and Governance (Guvernanță) și reprezintă un concept colectiv ce se referă la o serie de factori de mediu, sociali și de guvernanță ce pot fi utilizați pentru a evalua modul în care companiile gestionează performanța și impactul lor sub aspectul sustenabilității.[1]

Trebuie menționat că toți acești factori pot fi evaluați, fie din interior spre exterior (modul în care operațiunile societăților afectează anumite aspecte legate de ESG), fie din exterior spre interior (modul în care anumite aspecte ESG afectează societățile)[2].

• Componenta Environmental (Mediu) se referă la modul în care o societate gestionează propriul impact asupra mediului înconjurător și cum încearcă să reducă efectele negative asupra acestuia. Printre exemple se includ gestionarea emisiilor de gaze cu efect de seră, politica privind deșeurile și reciclarea, utilizarea energiei regenerabile și impactul asupra biodiversității etc.
• Componenta Social (Socială) se concentrează pe modul în care o societate interacționează cu angajații, clienții, comunitățile în care operează și alte părți interesate din punct de vedere social. Exemple de aspecte sociale includ responsabilitatea socială corporativă, condițiile de muncă, sănătate și siguranță ocupațională, pregătirea angajaților, respectarea drepturile omului, diversitate și incluziune în cadrul organizației etc.
• Componenta Governance (Guvernanță) examinează structura și modul în care o societate este condusă, concentrându-se pe sistemul intern de control destinat menținerii conformității. Elementele principale ale Guvernanței sunt transparența și managementul societății, iar aspectele care pot fi luate în considerare în analiza acesteia se referă la guvernanța corporativă, remunerarea executivului, diversitatea conducerii, etica profesională, politici referitoare la anti-corupție, confidențialitate și protecția datelor, managementul riscurilor și reziliența corporativă, strategii fiscale, practici de achiziții publice etc.

Elementele care compun ESG sunt parte a modului de funcționare al societăților și a modului de menținere a relevanței operaționale, având un caracter cuantificabil tot mai pronunțat, ceea ce ajută la reflectarea lor în termeni financiari.

Trebuie precizat faptul că, deși există o serie amplă de factori ESG, nu toți constituie un potențial risc pentru societăți. Există mai multe teme în materie de ESG care, în funcție de industrie, poziție geografică, societate sau context local, pot fi analizate din diverse perspective, ca riscuri sau oportunități ori chiar ca aspecte elementare care trebuie gestionate într-o măsură mult mai mică.

Putem să ne imaginăm un exemplu legat de utilizarea apei, care, deși din perspectiva sustenabilității reprezintă un aspect important pentru întreaga planetă, poate genera riscuri doar pentru anumite societăți – respectiv cele care utilizează cantități semnificative de apă sau care își desfășoară activitatea în regiuni geografice cu resurse limitate de apă.

Alte exemple se referă la sănătate ori siguranță, aspecte care sunt prezente în toate sferele de activitate ale societăților. Pe de o parte, neglijarea acestor aspecte poate crea un risc semnificativ capabil să amenințe desfășurarea activității sau să conducă la întreruperi de activitate, precum și efecte costisitoare asupra reputației societăților. Pe de altă parte, îndreptarea atenției către aceste aspecte esențiale poate constitui inclusiv o oportunitate reală de a menține și a atrage angajați (furnizarea de abonamente medicale sau alte servicii medicale).[3]

România și ESG

Facem referire doar la faptul că România nu a adoptat și nici nu a implementat un cadru legal clar și articulat referitor la ESG, deși la nivel european există cel puțin 4 acte care vizează aspecte ale ESG.[4]

Astfel, au fost emise de către Ministerul Finanțelor doar două ordine[5] prin care se transpun prevederile Directivei 2014/95.

Sunt companiile pregătite din punct de vedere ESG?

Deși anumite companii încep să acorde o atenție sporită factorilor ESG, în linii mari societățile din România au abordare reticentă față de acest concept.

Un studiu recent al Global ESG Monitor („GEM”), care a analizat și principalele societăți ale indicelui BET 20, arată că societățile românești se află semnificativ în urma companiilor la nivel mondial în ceea ce privește raportarea ESG.[6]

Conform studiului, din nefericire pentru părțile interesate, pentru investitori și pentru întreaga lume, transparența în ceea ce privește raportarea privind dezvoltarea sustenabilă nu a fost o prioritate în România. În mod colectiv, indicele României a obținut ultimul loc în clasamentul GEM la nivel global, cu o medie de doar 41 de puncte din 100 posibile, fiind mult în urma indicilor de top din Statele Unite, Asia, Australia și alte părți ale Europei.

Prin urmare, companiile românești trebuie să acorde o importanță sporită acestor raportări dacă vor să fie competitive pe piața europeană și/sau mondială și/sau să atragă investitori. O raportare eficientă poate porni de la o analiză detaliată a activității companiei și a înțelegerii conceptelor de ESG.

Importanța efectuării unui audit juridic (due diligence) din punct de vedere ESG

Pentru a evita investiții în proiecte și tranzacții neprofitabile sau asociate cu riscuri și impact negativ, investitorii trebuie să acorde din ce în ce mai multă atenție efectuării unui audit juridic (due diligence) riguros de analiză ESG în faza incipientă a procesului de decizie privind o potențială tranzacție.

Scopul este, în primul rând, de a înțelege profilul de risc al companiei țintă și gradul de expunere al acesteia la risc. Printre factorii avuți în vedere se poate include cu titlu de exemplu locul de desfășurare al activității, sectorul economic din care face parte compania, precum și partenerii de afaceri ori clienții acesteia.

În plus, ar trebui identificate și evaluate măsurile preventive din cadrul companiei, inclusiv dacă societatea însăși dispune de proceduri pentru prevenirea încălcărilor legilor și reglementărilor aplicabile. Acest lucru va oferi apoi o bază atât pentru evaluarea riscului „rezidual” în cadrul societății, cât și pentru a stabili dacă există un nivel de risc acceptabil pentru investitor sau dacă există probleme care ar trebui corectate înainte de finalizarea tranzacției.

Un ESG due diligence trebuie demarat în același timp cu alte procese de due diligence (juridic și/sau fiscal), având în vedere că ESG cuprinde o serie amplă de factori ce trebuie analizați, iar anumite elemente descoperite în urma acestui proces pot determina inclusiv o renunțare la investiție.

În vederea efectuării unui ESG due diligence, trebuie menționat că activitatea și business-ul companiei trebuie înțelese foarte bine, totodată modalitatea de operare a serviciilor și de livrare a produselor sunt esențiale în cadrul analizei. Analiza presupune examinarea documentelor financiare, înțelegerea structurii corporative, organizarea de interviuri cu angajații și/sau cu membrii comunității din afara organizației, precum și evaluarea reputației publice a societății pe diferite canale media, dar nu numai.

Totodată, pentru efectuarea due diligence-ului se va analiza istoricul de mediu și social al companiei, în vederea identificării unor posibile riscuri și în aceste materii.

Ce riscuri pot fi identificate în urma unui audit juridic?

În urma efectuării unui ESG due diligence pot fi identificate o serie de riscuri care ar putea influența eficiența și succesul unei tranzacții. În primul rând, ESG poate constitui un risc financiar în cazul unei tranzacții, cum se întâmplă în cazul criteriilor ESG care nu se reflectă în totalitate în preț. De exemplu, nerespectarea reglementărilor cu privire la corupție poate atrage aplicarea de amenzi sau alte sancțiuni penale, inclusiv pierderea unor proiecte sau contracte, aspecte relevante pentru stabilirea prețului companiei.

Totodată se poate identifica un risc reputațional. Spre exemplu cazurile în care se achiziționează sau se investește într-o companie în care au fost descoperite cazuri grave de poluare asupra mediului și/sau încălcări grave ale drepturilor omului, care ar putea avea consecințe negative și asupra părții care achiziționează sau investește în companie.

Nerespectarea condițiilor ESG ar putea implica și un risc juridic. De exemplu, un investitor poate risca să „moștenească” răspunderea juridică pentru infracțiuni mai vechi ale companiei, inclusiv răspunderea penală și/sau civilă.

Cu toate acestea, atunci când se dorește achiziționarea sau investiția într-o societate, este esențial să se realizeze un ESG due diligence personalizat pentru a evalua în mod specific profilul ESG și de sustenabilitate al companiei țintă.

Rolul avocaților în implementarea ESG

Avocații pot juca un rol esențial în sprijinirea companiilor privind implementarea ESG, furnizând acestora consultanță juridică specializată în ESG, explicându-le reglementările și cerințele legale (interne și internaționale) specifice industriei în care acestea activează. Consultanța poate implica, de asemenea, verificarea respectării conformității cu reglementările ESG, asistență în elaborarea politicilor și programelor de conformitate ESG, precum și furnizarea de soluții juridice privind problemele identificate în cadrul analizei ESG.

De asemenea, aceștia pot ajuta la elaborarea politicilor și angajamentelor ESG ale companiilor, care pot include angajamente legate de reducerea emisiilor de carbon, promovarea diversității și incluziunii, respectarea drepturilor omului, promovarea unor practici de guvernanță corporativă solide etc..

Mai mult, avocații pot contribui la elaborarea proceselor și procedurilor de raportare ESG ale unei companii, asigurându-se că acestea sunt în conformitate cu reglementările legislative în vigoare și că oferă informații relevante cu privire la obiectivele ESG. Aceste aspecte au o influență semnificativă atât asupra investitorilor, cât și asupra evaluărilor interne ale societății.

În plus, avocații pot sprijini companiile prin oferirea de sesiuni de instruire pentru angajații și echipele de conducere cu privire la aspectele ESG și la modul în care acestea influențează activitatea lor. Acest demers poate contribui la promovarea unei culturi a sustenabilității în cadrul organizației.

De asemenea, avocații monitorizează modificările legislative și reglementările ESG pentru a asigura conformitatea continuă a companiilor pe care le asistă și pentru a le sprijini să se adapteze noilor cerințe.

Prin urmare, avocații pot aduce expertiză juridică esențială pentru a ajuta companiile să-și îndeplinească cerințele și să-și atingă obiectivele ESG, contribuind astfel la crearea unei culturi a sustenabilității și la gestionarea eficientă a riscurilor și oportunităților în acest domeniu.

Concluzii

Reamintim că noțiunea de ESG este una vastă și complexă, aflată în continuă dezvoltare care a devenit un factor cheie în mediul de afaceri și în lumea investițiilor, reflectând preocupări tot mai mari legate de schimbările climatice, justiție socială și bună guvernanță.

Companiile trebuie să înțeleagă că abordarea ESG aduce beneficii pentru acestea, investitori, angajați, comunități și societate în ansamblu. Îndeplinirea factorilor ESG poate îmbunătăți performanța financiară pe termen lung, reputația, atractivitatea față de investitori, relațiile cu clienții și cu furnizorii și, în același timp, poate contribui semnificativ la combaterea problemelor de mediu și sociale.

În concluzie, ESG nu este doar un concept, ci un set de principii și bune-practici care transformă modul în care afacerile și investițiile sunt (sau ar trebui) abordate. Într-o lume tot mai conștientă de impactul operatorilor economici asupra mediului înconjurător, ESG joacă un rol crucial în promovarea unei dezvoltări sustenabile și responsabile atât a companiilor, cât și a societății în ansamblu.

Deși interesul pentru aspectele ESG se află în prim-plan în multe economii ale lumii, cu precădere în Statele Unite ale Americii, Marea Britanie sau în vestul Europei, România are acum oportunitatea de a valorifica un potențial semnificativ pentru a crește conștientizarea și implicarea în domeniul ESG, ceea ce poate avea un impact pozitiv asupra evoluției sale în această direcție.

[1] Utilizarea și dezvoltarea resurselor naturale pe termen lung fără a conduce la epuizarea acestora sau la degradarea mediului înconjurător;

[2] A se vedea Ghidul privind raportarea ESG al Bursei de Valori București, Aprilie 2022;

[3] Ghid privind raportarea ESG al Bursei de Valori București;

[4]Directiva 2014/95 a Parlamentului European și al Consiliului de modificarea a Directivei 2013/34 în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari;

Directiva 2022/2464 a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 537/2014, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea de către întreprinderi;

Regulamentul 2019/2088 al Parlamentului European privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare;

Regulamentul 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului 2019/2088;

[5]Ordinul 1938/2016 privind modificarea și completarea unor reglementări contabile;

Ordinul 3456/2018 privind modificarea și completarea unor reglementări contabile;

[6] A se vedea https://globalesgmonitor.rpc.janus-wa.de/the-gem-regional-report-romania-2022-is-out-now/

Advertorialele se marchează pe ZF cu Advertorial, Articol cu conținut publicitar, sau Opinia Specialistului.