Susținerea leului se vede în rezerva valutară: minus 454 mil. € în noiembrie

Rezervele valutare ale băncii centrale au continuat să scadă în noiembrie, cu 454 mil. euro, până la 31,7 mld. euro, însă ajustarea a fost de mai mică amploare decât cea înregistrată în octombrie, de 1,4 mld. euro, dealerii băncilor comerciale suspectând intervențiile repetate ale BNR pe piața valutară pentru a susține moneda națională.

De această dată, banca centrală nu a mai oferit informații detaliate cum a făcut-o în comunicatul din octombrie când a explicat că scăderea rezervei a fost influențată de ieșirile de capital și variațiile cursului de schimb ale euro în raport cu dolarul, lira sterlină și yenul japonez.

Slăbirea monedei naționale s-a accentuat în noiembrie, când au ieșit la iveală noile nevoi de capital suplimentar ale băncilor din zona euro și când ieșirile de capital de pe piață s-au accentuat. Deprecierea leului a continuat pe piața valutară, iar cursul oficial calculat de BNR a depășit pragul de 4,36 lei, apropiindu-se chiar de maximul istoric de 4,3688 lei/euro înregistrat în vara anului trecut. Cu toate acestea, leul nu a scăzut atât de mult în raport cu euro comparativ cu alte monede importante din regiune precum coroana cehă, zlotul polonez sau forintul maghiar.

Banca centrală a dat impresia că nu se mai concentreze pe o stabilitate strictă a cursu­lui, așa cum o făcea mai la începutul crizei. Dacă riscurile de ieșiri de capital se vor materializa, BNR ar putea accepta mai departe compromisul privind o monedă mai slabă într-un context internațional mult deteriorat, în viziunea unor analiști.

Ieșirile din rezervă au totalizat în noiembrie 1,55 mld. euro, reprezentând plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută, modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit și altele, conform unui comunicat al BNR.

Intrările la rezervă au totalizat 1,1 mld. euro, reprezentând alimentarea contului Comisiei Europene, modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor, venituri din administrarea rezervelor internaționale și altele.

Analiștii apreciază că piața locală va continua să evolueze sub semnul mișcărilor externe, însă fără perspectiva unor volatilități majore, având în vedere că mulți străini nu o mai consideră interesantă din cauza adâncimii reduse și a presupoziției că BNR poate interveni oricând, rezerva valutară acoperind datoria externă pe termen scurt și permițându-i să orienteze cursul în direcția dorită.

Cererea de lei a crescut puternic în urma intervențiilor băncii centrale pe piața valutară pentru sprijinirea leului care au dus la scăderea lichidității, iar dealerii au anticipat că BNR a intervenit pentru a tempera creșterea cursului. Orice vânzare de valută înseamnă presiune în plus pe dobânzile la lei, iar presiunea poate deveni și mai mare când pe piață mai vine și Ministerul Finanțelor, care a încercat toată toamna să evite plata unor dobânzi prea ridicate. Pe piață sunt bănci care au plătit dobânzi mai mari de 7% pe an pentru a atrage lei, chiar dacă inflația este la jumătate.

Plățile scadente în luna decembrie 2011 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor, au totalizat 108,3 mil. euro.

Rezerva de aur s-a menținut la 103,7 tone, iar valoarea acesteia s-a situat la 4,27 miliarde de euro. Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) au ajuns la sfârșitul lunii noiembrie la 36 miliarde deeuro, în scădere cu 270 mil. euro față de octombrie.

Rezerva internațională a României este calculată și exprimată în totalitate în euro, dar BNR împarte această rezervă, în proporții diferite, în euro, în dolari, franci, lire sterline.