Syriana

Toti cei care se plang ca Hollywood-ul nu mai face filme cu substanta politica, vor jubila cu siguranta la acest “Syriana”, o analiza profunda si intriganta a bestiei cu multe tentacule care este industria petrolifera internationala.

Scenaristul si regizorul Stephen Gaghan incearca sa faca pentru industria petroliera ceea ce “Traffic-ul” lui Steven Soderbergh (tot dupa un scenariu de Gaghan) facea pentru traficul de droguri. Dar in timp ce “Traffic” amesteca intr-un mod emotional drama cu geopolitica, studiul provocator al lui Gaghan functioneaza mai bine ca un stimulent pentru dezbaterea politica, decat ca thriller-ul care intentioneaza sa fie.

Ca si in cazul lui “Traffic”, scenariul are forma mozaicala, intretaind energic povesti multiple, intamplate in diverse puncte ale lumii, spre o unificare finala.

Bob Barnes (Clooney) e un veteran CIA din Orientul Mijlociu; in Washington, ambitiosul avocat Bennett Holiday (Wright) investigheaza o fuzionare corupta din industria petrolului.

In Europa, analistul economic Bryan Woodman (Damon) descopera ca o tragedie de familie ii creeaza legaturi profesionale cu o tara petrolifera al carei print arab vrea sa sisteze afacerile cu companiile americane gigant. Intr-o explotare de petrol, imigrantul Wasim Khan se radicalizeaza treptat.

In ciuda austeritatii si a sobrietatii aparente, filmul lui Gaghan acopera o vastitate coplesitoare de subiecte, printre care rasa, diferentele de clasa, imigratia si religia, reveland cu virtuozitate intrepatrunderea personalului cu politicul.

Si, totusi, “Syriana” nu e un pamflet politic, pentru ca regizorul decide sa ne dezvaluie, in primul rand, simbioza dificila dintre SUA si tarile arabe bogate in petrol. Raii nu sunt neaparat politicienii, ci CIA sau monarhii afaceristi corupti.

Unul dintre defectele filmului deriva din faptul ca industria petrolului nu e inerent dramatica precum cea a drogurilor, desi Gaghan incearca sa injecteze urgenta, filmand multe dintre scene din mana, intr-un stil documentar.

Insa cea mai mare problema e ca “Syriana” are prea multe povesti si, pe masura ce ele progreseaza baroc, e din ce in ce mai dificil sa le urmaresti sau sa te implici emotional.

Structura nu permite ca vreunul dintre personajele centrale sa se reliefeze in detrimentul celorlalti – avem de-a face o multitudine de roluri secundare admirabile si intense, printre care ale lui Clooney, Damon sau a mereu subevaluatului Jeffrey Wright.

Sigur, nu e nimic nou aici: pelicula e, in mod esensial, despre putere si bani, insa fascinatia sa sta in detalii – in felul minutios in care sunt descarnate manipularile, tradarile, inselatoriile, tragediile, extremele imorale carora adevaratii credinciosi (in religie, capitalism, principiile de guvernare) le cad prada, cu preturi umane incalculabile. Chiar si atunci cand nu e foarte clar ce se intampla, secventele sunt dramatice si captivante, traversate de un aproape palpabil sentiment al credibilitatii.

“Syriana” e genul de film care suscita discutii pasionale, dominate, invariabil, de “ai inteles chestia asta?”. Cu alte cuvinte, “un must” pentru publicul care vrea sa fie pus pe ganduri.

* Syriana, regia: Stephen Gaghan, cu: George Clooney, Matt Damon, Jeffrey Wright, Chris Cooper, William Hurt; premiera: 24.02.2006; IntercomFilm Romania.