Tabără: Recolta de grâu va fi de cel puțin șase milioane de tone anul acesta

“Cerealele rămân factorul esențial în piață. Nimic nu schimbă piața și siguranța alimentară a unei țări la fel cum o schimbă cerealele. Producția agricolă dă siguranță economiei românești și consider că în acest an vom avea o recoltă bună”, a declarat Tabără la un seminar pe teme agricole organizat de Mediafax.

Acum, o tonă de grâu sau porumb se tranzacționează la Londra sau Chicago la peste 200 de euro pe tonă, în timp ce la Rotterdam o tonă de ulei de floarea-soarelui costă 1.000 de euro.

Cu această ocazie Valeriu Tabără a oferit și primele informații privind recoltele de grâu, rapiță sau floarea-soarelui din acest an.

Astfel, ministrul s-a declarat optimist în ceea ce privește recolta de grâu din acest an, estimând că în următorii zece ani producția va crește cu 40%, până la 8 milioane de tone, jumătate din recoltă urmând să plece la export.

“Cu exporturi de patru milioane de tone, România ar intra în clubul exporta­torilor mondiali de grâu”, a spus el.

Anul trecut fermierii români au recoltat în total 5,7 milioane de tone de grâu, potrivit datelor Ministerului Agriculturii (MADR). Grâul românesc acoperă 4% din producția totală a Uniunii Europene. Fermierii europeni au recoltat anul trecut 136 de milioane de tone de grâu, potrivit datelor Deutsche Bank.

În privința recoltei din acest an Tabără nu a făcut nicio estimare însă a precizat că observă o creștere a randamentelor la hectar cu circa 40%.

“Mie la minister agricultorii îmi raportează 2,8 tone la hectar însă eu în teren nu am întâlnit până acum niciun producător care să obțină mai puțin de patru tone la hectar”, a explicat el.

În condițiile unui randament de patru tone la hectar producția totală de grâu se va ridica în acest an la șase milioane de tone, având în vedere menținerea aceleiași supra­fețe cultivate ca și anul trecut. În bani, o asemenea recoltă va aduce în economia românească 1,7 miliarde de euro, potrivit estimărilor ZF, având în vedere prețurile de pe piețele internaționale.

Rapița s-a vândut direct din lan

Pe creștere în acest an va fi și rapița, pentru că fermierii și-au majorat cu mai mult de două treimi suprafețele cultivate, fiind încurajați de prețurile-record. În prezent o tonă de rapiță costă între 450 și 500 de euro, potrivit datelor MADR.

“Rapița s-a vândut în acest an direct din lan. Suprafețele plantate în acest an cu rapiță s-au apropiat de un milion de hectare” a explicat Tabără.

Recolta de rapiță de anul trecut s-a ridicat la 0,9 milioane de tone, 4,4% din totalul produs în Uniunea Europeană. România s-a clasat în 2010 printre primii zece producători de rapiță la nivel mondial, cu o producție aproape de cea a Statelor Unite și dublă față de cea a Rusiei. Potrivit estimărilor lui Valeriu Tabară recolta de rapiță din acest an trebuie să ajungă la 1,6 milioane de tone, aproape de două ori mai mult ca în perioada anterioară. Astfel, recolta din acest an va aduce în total 800 de milioane de euro în conturile fermierilor români care au mizat pe rapiță.

Creștere și la floarea-soarelui

Fermierii români au plantat în acest an și mai multă floarea-soarelui. Suprafețele acoperite cu floarea-soarelui se apropie de un milion de hectare, în creștere cu 22% față de anul anterior. “La floarea-soarelui pro­ducția arată bine, suntem în plan”, mai spune Tabără.

În aceste condiții, recolta de floarea-soa­relui s-ar putea ridica în acest an la 1,6 mili­oane de tone, cu 300.000 mai mult ca anul trecut. Astfel recolta de floarea-soarelui va aduce în acest an în economie 400 mil. euro, potrivit estimărilor ZF, având în vedere pre­țurile de pe piețele internaționale.

Avans de 50% al exporturilor de alimente în prima parte a anului

Un alt semnal că recoltele din acest an vor fi peste cele de anul trecut sunt exporturile de alimente din prima parte a anului. România a exportat în primele patru luni ale acestui an produse ali­mentare în valoare de 947 de milioane de euro, cu 50% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor MADR.

“Echilibrarea balanței comerciale pen­tru produsele agroalimentare înseamnă mult pentru stabilizarea economiei”, crede Valeriu Tabără.

Simultan, în primele luni ale acestui an importurile de alimente s-au ridicat la

1,4 miliarde de euro, în creștere cu 21% față de perioada similară a lui 2010.

România continuă să înregistreze un deficit comercial pentru produsele ali­mentare care se ridică la 462 milioane de euro, în scădere cu 16% față de primele patru luni ale anului trecut.