Tanasescu ar taxa mai putin profitul si mai mult dividendele

Cu bugetul pe 2003 aprobat prin lege, anul viitor nu vor fi miscari importante la nivelul impozitelor, sustine Mihai Tanasescu, ministrul finantelor. Modificari semnificative, si bune si rele din punctul de vedere al companiilor si al populatiei, se anunta insa pentru 2004.
La anul va avea loc o noua reasezare a accizelor pe tipuri de combustibili tinta fiind pastrarea veniturilor la buget in paralel cu disciplinarea acestei piete. “Lucram la o idee legata de introducerea taxei de drum in acciza. Accizele la anumite produse vor creste, in timp ce la altele vor scadea, astfel incat sa nu afectam nivelul veniturilor la buget”, a declarat intr-un interviu acordat Ziarului Financiar Mihai Tanasescu. In principiu, anul viitor va fi mentinut ritmul global de crestere a accizelor cu 8% pentru alinierea la nivelurile din Uniunea Europeana. In 2002, aceasta majorare a fost aplicata de doua ori.
De asemenea, in 2003 va continua armonizarea legislatiei privind TVA si impozitul pe profit, urmand sa fie operate o serie de completari si modificari ale noilor legi intrate in vigoare in 2002. Schimbari importante sunt prevazute insa pentru 2004.
“Va trebui sa mergem in jos cu impozitul pe profit, in paralel cu o crestere corespunzatoare a impozitului pe dividend”, a declarat Tanasescu. In prezent, impozitul pe dividend este de 10%, in conditiile in care impozitul pe profit se ridica la 25%.
“O data ce privatizarea se incheie nu poti sa nu legi impozitul pe profit de impozitul pe dividend. Vom tinde spre un nivel total al taxarii spre 40%, asa cum este in Uniunea Europeana”, a declarat ministrul finantelor.
Pentru Ministerul Finantelor este mai rentabila varianta reducerii impozitului pe profit si a cresterii celui pe dividende. Sumele obtinute din impozitul pe profit s-ar putea sa nu creasca, in schimb, se vor mari sigur sumele obtinute din impozitul pe dividende.
In Romania, in anul fiscal 2001, mai putin de jumatate din cele peste 400.000 de firme care au depus bilantul au inregistrat profit. Cifra de afaceri totala inregistrata de aceste firme a fost anul trecut de aproximativ 54 miliarde de dolari. Din acesta suma, profitul total reprezinta aproape 7%, se arata intr-o analiza a Consiliului National al Intrepriderilor Private Mici si Mijlocii din Romania.
Anul 2004 va aduce o noua relaxare a fiscalitatii pe salarii, redusa la 52% de la 1 ianuarie 2003. “Intentionam sa micsoram contributia pentru asigurari sociale (CAS) la inceputul lui 2004 cu inca 5-7 puncte procentuale”, spune Tanasescu.
Conform opiniei autoritatilor, de anul viitor CAS per total – contributiile platite atat de angajator, cat si de angajat – se reduce de la 57% la 52%, dar intr-o forma complicata. Relaxarea fiscala promisa de guvern pentru anul viitor nu este insa pentru toata lumea pentru ca plafonul maxim al bazei de calcul pentru CAS va fi ridicat de la trei la cinci salarii medii brute lunare. Drept urmare, companiile care platesc salarii mari – de peste trei salarii brute lunare pe economie, adica 490 de dolari – vor plati mai mult pentru contributia de asigurari sociale.
Practic, pana acum CAS platit de angajtor si angajat (de 34% din salariul brut) – era de 166 de dolari la un lasariu brut de 815 dolari/luna. De anul viitor, CAS va fi de 277 dolari/luna.
Romania este una din tarile cu fiscalitatea cea mai ridicata in privinta contributiilor pe care companiile trebuie sa le plateasca la stat pentru angajati.
In 2004 Finantele intentioneaza sa faca schimbari si la nivelul impozitului pe venit. Desi pana acum se vorbea de diminuarea cotei maxime de 40%, Ministerul Finantelor va opta in cele din urma pentru o reducere a cotei minime, in prezent de 18%, compensata de o majorare a cotei maxime. “Analizam posibilitatea diminuarii cotei minime, in conditiile in care aceasta se aplica pentru doua treimi din salarii”, spune Mihai Tanasescu. De asemenea, Finantele pregatesc o comasare a transelor de venituri, in prezent in numar de cinci. O formula posibila ar fi reducerea cotei minime de la 18% la 16%, in paralel cu cresterea cotei maxime la 42%.

Dobanzile vor continua sa scada
Anul acesta dobanzile au inregistrat cea mai importanta scadere din ultimii 13 ani. Practic dobanzile au ajuns sub 20% la susele atrase de banci si Ministerul Finantelor, de la peste 30% la inceputul anului. De asemenea, si dobanzile la credite au urmat aceeasi tendinta. Ceea ce este important este ca scaderea poate fi considerata sustenabila, lucru care nu s-a intamplat in anii precedenti – dupa scaderi importante de dobanzi urmau cresteri pe fondul majorarii inflatiei.
Ce se va intampla anul viitor? Vor ajunge dobanzile la depozite real negative daca ratele scad sub 13% – 14%, nivel prevazut pentru inflatia din 2003? In acest caz, dobanzile pot fi real negative, dar cei care isi plaseaza banii la banca pot castiga “mai multi dolari” in cazul in care moneda americana ramane pe loc, adica rata de schimb leu/dolar sa nu creasca mai mult de 10% pe an.
Ministerul finantelor Mihai Tanasescu spune ca tendinta de scadere a dobanzilor va continua anul viitor, in stricta concordanta cu scaderea inflatiei.
El sustine ca in 2003 inflatia ar putea cobori spre 13%. “Bineinteles ca vom avea grija sa nu ajungem la dobanzi real negative”, spune Tanasescu.
In primele zece zile ale lunii decembrie inflatia s-a ridicat la 1,1%. “Nu vom trece de 18,5% pe intreg anul”, spune Tanasescu. Guvernatorul BNR Mugur Isarescu a afirmat ca din punctul lui de vedere dobanzile la depozitele atrase de la populatie de banci – pasive au ajuns la o cota “unde nici piata n-ar mai permite o reducere”. “Este indicatia BNR ca dobanzile acestea sa nu scada”, a spus Isarescu. In schimb, guvernatorul vrea ca bancile sa scada dobanzile la creditele in lei.
Anul viitor va continua si politica de extindere a scadentei instrumentelor prin care statul se imprumuta pe piata interna. Cea mai ridicata scadenta a Ministerului de Finante la titlurile in lei este de doi ani. Dobanda in acest caz a ajuns la 14,2% pe an, nivel pe care nimeni nu-l anticipa la inceputul acestui an. Bancile au atat de multe fonduri financiare incat se bat pentru aceste obligatiuni, chiar daca dobanda este mica.
Ministerul Finantelor se va uita mai mult si la valuta de pe piata romaneasca, asa cum sugerase de mai multe ori Banca Nationala a Romaniei (BNR). Piata romaneasca este invadata de valuta, iar, daca BNR nu ar cumpara tot acest surplus, cursul de schimb ar cobori spre 25.000 lei/dolar, fata de 33.500lei/dolar acum. Banca Centrala a cumparat aproape doua miliarde de dolari anul acesta. De asemenea, exista sume mari de valuta care nu intra in circuitul oficial.
“Vom accesa mai mult piata interna pentru ca exista valuta destula. Ne lovim insa de problema maturitatii: putem lua imprumuturi pe un an, maximum doi, ceea ce inseamna costuri mai mari decat in cazul in care ne-am imprumuta de pe piata externa”, explica Tanasescu.
In aprilie 2003, Ministerul Finantelor va incerca sa testeze si Bursa de Valori de la Bucuresti cu o emisiune de titluri de stat. “Pe piata secundara lucrurile merg bine dupa noul regulament, insa exista o anumita reticenta, greu de inteles”, spune Mihai Tanasescu.
Strategia privind abordarea pietei externe de capital in 2003 va fi definitivata in luna ianuarie. “Vom vedea ce tip de emisiune vom alege, ce maturitati. Cautam instrumentele cu costurile cele mai mici in raport cu noile ratinguri de care beneficiem”, a declarat Tanasescu.
In acest an, Romania a obtinut un imprumut pe zece ani de pe piata externa, dobanda fiind de 8,5% in euro pe an. Celelalte tari din jururl Romanaiei – Ungaria, Polonia, Cehia – se imprumuta la o dobansda mai redusa. Oprobabil ca anul viitor dobanda va cobori spre 7% pe an avand in vedere ca randamentul la care se tranzactioneaza obligatiunile romanesti se apropie deja de 7,5%.
Oricum, iesirea pe pietele internationale va avea loc dupa luna martie, cand agentia americana Standard&Poor’s urmeaza sa anunte o noua imbunatatire a calificativului de risc acordat Romaniei. “Am discutat recent si concluzia este ca au fost acumulate toate elementele care sa justifice un rating mai bun”, spune ministrul finantelor.

Acordul cu FMI, pana la capat
Misiunea Fondului Monetar International (FMI) de evaluare a acordului stand-by va reveni la Bucuresti in luna februarie a anului viitor. Pana atunci, pe 8 ianuarie, boardul FMI va discuta rezultatele consultarilor din aceasta toamna pe baza Articolului 8 din statutul institutiei, prin care Fondul urmareste evolutiile fiecarei tari membre.
“Cred ca transa a patra din imprumutul stand-by ar putea fi veni in luna martie. Probleme de fond nu mai avem”, a declarat Tanasescu.
O problema era totusi incadrarea salariilor din societatile de stat in plafoanele stabilite, insa ministrul sustine ca aceasta a fost rezolvata. De asemenea, exista intarzieri la capitolul privatizare, precum si in programul de deconectari a rau-platnicilor de la furnizorii de utilitati. Tanasescu sustine, de asemenea, ca gradul de incasare a facturilor la furnizorii de energie electrica si termica arata “foarte bine”.
In 13 ani, Romania nu a dus nici un acord cu FMI pana la capat.

Bursa nu se descurca singura
Ministrul finantelor sustine ca promisiunile din toamna privind sustinerea activitatii de pe bursa de valori prin listarea de actiuni ale unor societati de stat, n-a fost uitata.
“Suntem in stadiu avansat de pregatire a listarii catorva societati din subordinea ministerului transporturilor. Una dintre societati ar putea fi Aeroportul Otopeni”, afirma Mihai Tanasescu.
De asemenea, urmeaza sa fie listate si actiuni ale societatilor de distributie a energiei electrice Banat si Dobrogea, care sunt aproape gata de privatizare. “Se vede bine ca bursa nu se descurca singura si are nevoie de ajutor”, spune Tanasescu. In privinta vanzarii pe bursa a pachetului pe care statul il mai detine la BRD, a doua banca de pe piata, ministrul finantelor spune ca aceasta nu se va intampla prea curand, din cauza ca “exista prea multe reticente”. Valoarea de pe bursa a BRD depaseste 600 de milioane de dolari, statul detinand inca 7% din actiunile bancii.

Strategie noua pentru BCR
La inceputul anului viitor, statul roman va invita IFC si BERD sa-si prezinte ofertele de cumparare a unor pachete de actiuni la Banca Comerciala Romana (BCR), a declarat ministrul finantelor.
Dupa cum s-a convenit cu FMI, cele doua institutii vor avea alocata o cota de pana la 25% din capitalul BCR, fata de 10% cat era prevazut in strategia de privatizare dupa care s-a lucrat in 2002.
Atat BERD cat si IFC si-au aratat deja interesul pentru aceasta tranzactie, IFC alocand o suma indicativa de 75 mil.% pentru cumpararea de actiuni BCR.
“Ne-am consultat deja cu Daiwa (banca de investitii care ofera consultanta statului- nr). Este nevoie ca fiecare institutie sa-si faca operatiunile de due-diligence (audit financiar si juridic – nr) la BCR, ceea ce ar putea dura pana in luna aprilie a anului viitor”, spune Tanasescu. Autoritatile au scos de doua ori la vanzare pachetul majoritar (51%) de actiuni de la BCR, cea mai mare banca romaneasca, proces de privatizare care s-a soldat insa cu un esec. Nici autoritatile romane nu erau atat de dispuse sa vanda pachetul majoritar avand in vedere ca BCR controleaza 35% din piata, iar profitul anual net depaseste 150 milioane de dolari.
Strategia de privatizare a bancii ar putea include si o noua solutie pentru atragerea unui investitor de calibru: lansarea unei cereri de oferte pentru achizitionarea unui pachet de 30-35% din actiunile BCR. Mihai Tanasescu spune ca aceasta ar fi o tranzactie care ar putea interesa foarte multe banci mari, pentru ca efortul pe care l-ar presupune investitia ar tine cont de situatia financiara dificila cu care se confrunta majoritatea institutiilor financiare. Valoarea de piata a BCR depaseste un miliard de dolari.
Cu 25% din actiuni la BERD si IFC, si cel putin 30% la un investitor strategic, BCR ar fi gata privatizata. Investitorul strategic ar avea posibilitatea sa-si majoreze participatia, mai ales in conditiile in care cei doi investitori institutionali vor dori sa iasa din aceasta investitie dupa 5-7 ani.