Tanasescu: Putem avea pozitii mai puternice la FMI, BEI si BERD

Romania ar putea aspira la o pozitionare mai puternica in cadrul FMI prin cresterea cotei de participare si inclusiv a puterii decizionale, iar ca tara membra a UE ar trebui sa joace un rol mai activ in institutii precum BERD sau BEI, unde acum suntem subreprezentati, afirma Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI si fost ministru al finantelor.

“Acest subiect trebuie discutat intr-un context coerent, iar o decizie in acest sens incumba o decizie politica majora cu influente pe termen lung. As recomanda autoritatilor de la Bucuresti sa priveasca proactiv aceasta problema si sa ia o decizie.”

El spune ca in acest moment la nivelul UE subiectul reconfigurarii sferelor de influenta la FMI a inceput sa fie discutat atent si o decizie in acest sens va fi luata rapid.

In acelasi timp, fostul ministru de finante considera ca politicile economice romanesti trebuie elaborate in mai mare concordanta cu cele europene, ceea ce ar conduce la o apropiere de interese mult mai mare.

“Cred ca politicile legate de schimbarile climatice, de un mediu cat mai curat, dar si politicile sociale care trebuie intensificate vor constitui elemente majore ale noii politici de la Bruxelles si ar trebui sa fie si in Romania elemente de baza.”

Ne trebuie strategie pe termen lung

Tanasescu avertizeaza ca este crucial ca Romania sa isi stabileasca rapid o strategie de crestere economica durabila pe termen lung, care sa readuca perceptia de stabilitate si predictibilitate si implicit noi parghii de dezvoltare, iar un tip de raspuns la aceasta provocare poate fi dat chiar acum in preajma elaborarii bugetului pe 2010, care ar trebui depus in Parlament pana pe 10 octombrie.

“Reformele structurale care vor fi implementate trebuie sa conduca la resurse care sa fie dirijate mai mult catre segmente aducatoare de valoare adaugata. Cea mai mare provocare cu care lumea se va confrunta dupa aceasta criza economica va fi legata de modul in care guvernele vor reusi sa sustina din nou o crestere economica solida si sustenabila pe termen lung.” Tanasescu crede ca summit-ul

G-20 care incepe astazi la Pittsburgh ar trebui sa conduca la o coordonare mai dinamica intre tari pentru rebalansarea cererii cu oferta mondiala, in conditiile in care unul dintre subiectele de pe agenda va fi legat de dezechilibrele inter-regionale accentuate care au aparut in ultimele decenii, inclusiv acumularea unor surplusuri mari in tari precum China sau India, concomitent cu inregistrarea unor deficite uriase, in special in SUA.

“Romania are mari sanse ca prin accelerarea reformelor structurale la nivelul statului sa poata redesena prioritatile, cu un accent mult mai mare pe sectoarele care pot aduce valoare adaugata, ca agricultura si mediul, inclusiv o noua strategie de «economie verde», precum si infrastructura din sanatate, educatie si transporturi.”

In acelasi timp, el considera ca refacerea balantei dintre cei care contribuie si cei care primesc bani de la buget, precum si o mai mare flexibilizare a pietii muncii prin corelarea cu procesul de educatie trebuie sa faca parte din strategia pe termen lung a actualului executiv.

Reluarea cresterii va fi anevoioasa

Fostul ministru de finante sustine ca revigorarea productiei si a tendintei de crestere economica la care asistam la nivel mondial nu inseamna ca refacerea increderii si reluarea procesului de crestere sustinuta se vor intampla imediat, ci va fi un proces mai lung, probabil de cativa ani, si mult mai anevoios.

De asemenea, considera ca perioada urmatoare va arata ca principala parghie de crestere economica nu mai poate fi consumul din cauza descresterii creditarii, a scaderii cresterii salariale, precum si a scaderii cu peste 1% din PIB a banilor trimisi de cei care lucreaza in strainatate.

Care ar mai fi in aceste conditii motoarele cresterii economice?

“Este nevoie de prioritizarea cheltuielilor publice, in special pe latura investitionala in sectoare precum agricultura si mediul, care sa atraga prin proiecte surse de finantare privata (de exemplu energia eoliana si alternativa sau un sistem de culturi alternative cu mare desfacere in exterior – culturile organice etc.). O alta cale de crestere alternativa o reprezinta atragerea fondurilor structurale si de coeziune ale UE, care impreuna cu fonduri publice si private pot dezvolta sectoare precum infrastructura sau energia. Un factor important insa il reprezinta eficienta implementarii reformelor structurale in domeniul cresterii capacitatii administrative la nivel local si central pentru punerea in practica a unui astfel de sistem.”