Țăranii sub asediu/ de Ziarul de duminică

Peter Mansfield

O istorie a Orientului Mijlociu

Editura Humanitas

O ediție revizuită și actualizată, cu trei noi capitole, de Nicolas Pelham, la rândul lui un distins expert și jurnalist în chestiuni arabe. Traducerea din engleză de Cornelia Dumitru. O carte care se dovedește de stringentă actualitate, prin prisma ultimelor evenimente ce se derulează rapid în ultimii ani, nu doar la televizor, și care face numeroase victime – vezi atentatele islamiștilor-teroriști care nu mai contenesc –, chiar dacă acoperă peste două sute de ani de istorie, este semnată de un prestigios jurnalist și autor britanic, Peter Mansfield (1928-1996). Volumul este o bună punere în temă, la rece, a unui subiect fierbinte, ce se întâmplă astăzi prin Orientul Mijlociu, fapt devenit la ordinea zilei prin atentatele comise și fluxul de imigranți care se scurge către Europa – și nu doar –, își are rădăcina în cele petrecute cu decenii/secole în urmă. O concisă și bună introducere, „de la antic la modern“, face intrarea directă în subiect. De la campaniile lui Napoleon în Egipt, ocupațiile otomană și britanică, interesele marilor puteri europene conjugate cu luptele intestine dintre lumea arabă și cea turcă. Vin mișcările de eliberare națională, primul conflict mondial, prăbușirea Imperiului Otoman, crearea Republicii Turcia și a altor state. Unele bogate în petrol și cu mari rezerve de gaze. Disensiuni, războaie și conflicte locale, religioase sau strategice, împărțirea zonelor de influență. Pentru putere. Al Doilea Război Mondial, Războiul Rece, nașterea Israelului, alte conflicte, alte războaie, de șase zile sau mai lungi, războiul din Afganistan, cel din Iran și Irak, Libanul, disoluția URSS – și ajungem la zi prin analiza lui Valentin Naumescu, diplomat și specialist în relații internaționale, care semnează o substanțială postfață: „Istoria unei crize fără sfîrșit? Orientul Mijlociu, de două sute de ani în căutarea compatibilității cu modernitatea”. Util volum pentru cei care cochetează cu comentariile politice pe la televiziuni.

Gail Kligman, Katherine Verdery

Țăranii sub asediu. Colectivizarea agriculturii în România (1949-1962)

Editura Polirom

Traducere de Justina Bandol. Colecția „Historia” (coordonator Mihai-Răzvan Ungureanu). Volum publicat cu sprijinul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. Țăranii sub asediu a fost declarat în 2013 câștigător al Society for Romanian Studies Biennial Book Prize.

Având ca surse documente de arhivă, istorii orale și date etnografice, Țăranii sub asediu aruncă o nouă lumină asupra colectivizării din România comunistă. În 1949, regimul comunist român, aflat la începuturile sale, a dezlănțuit o intensă și brutală campanie de colectivizare a agriculturii, după modelul sovietic, într-o țară cu un pronunțat profil agrar.

Gail Kligman și Katherine Verdery analizează modul în care colectivizarea a zdruncinat din temelii viața rurală, transformând comunitățile sătești tradiționale în organizații birocratice fundamentate pe „lupta de clasă”. Faptul că oameni slab pregătiți, dintre care mulți nu erau convinși de beneficiile colectivizării, aplicau pedagogii și tehnologii importate din Uniunea Sovietică a avut drept consecință acte de violență greu de controlat chiar și de liderii partidului. Autoarele arată că vastul proces de inginerie socială nu a afectat doar proprietățile țăranilor, ci a fost crucial pentru crearea partidului-stat, a mecanismelor de conducere și a „omului nou”. „Țărănimea s-a aflat, din timpuri imemoriale, sub asediul celor avizi să-i smulgă surplusul agricol sau mijloacele de producție agricolă. Uneori armele folosite împotriva ei au fost dijmele și taxele, alteori reformele agrare, iar alteori «împrejmuirea» pământurilor obștești și privatizarea. Volumul de față examinează o formă de asediu specifică secolului al XX-lea: colectivizarea agriculturii. (…) Scriind această carte, ne-am propus să lămurim cum și cu ce efecte s-a realizat acest lucru în România între 1949 și 1962, dar ambiția noastră este mult mai cuprinzătoare: ne dorim să elucidăm un tip de politică aplicată mai multor milioane de țărani din toată lumea”, menționează autoarele în prefața volumului.

„O extraordinară grijă de a nu vedea România paușal, toată la grămadă, ci de a o vedea cu toate nuanțele ei regionale, ecologice sau de tip de economie din diversele subregiuni sociale.” (Bogdan Murgescu)

„E cel mai cuprinzător și mai pătrunzător volum despre colectivizarea agriculturii în România.” (Keith Hitchins)

Gail Kligman este profesor de sociologie la University of California. La Editura Polirom a mai publicat: Nunta mortului. Ritual, poetică și cultură populară în Transilvania (1997, 2005) și Politicile de gen în perioada postsocialistă. Un eseu istoric comparativ (în colab., 2003).

Katherine Verdery este profesor de antropologie la City University of New York Graduate Center. Dintre volumele publicate, menționăm: The Vanishing Hectare: Property and Value in Postsocialist Transylvania (2003), Secrets and Truths: Ethnography in the Archive of the Romanian Secret Police (2014).