Tatăl fantomă – cartea de celuloid/ de Stelian Țurlea

Livius Ciocârlie

Exerciții de imaturitate

Editura Cartea românească

„Concepute în trei părți – autonome, dar nu și independente –, Exercițiile de imaturitate vor constitui o mare surpriză pentru cititorii familiarizati cu opera și stilul lui Livius Ciocârlie. Dacă prima parte este un studiu de literatură comparată asupra imaturității, celebrității și diletantismului, în cheie Gombrowicz, în buna tradiție a rafinatului eseist, celelalte două sunt proza propriu-zisă. Prima, un monolog epistolar, Adresantul necunoscut, iar a doua, un dialog-gâlceavă între Gilică și Gilică, cele doua euri antitetice ale aceluiași personaj. Ambele proze se află sub semnul dublului și al ironiei pline de verva spiritului satiric al umoristului.”

H.P.Lovecraft

În munții nebuniei

Editura Millennium Books

Traducere din limba engleză de Mircea Pricăjan. „O expediție științifică în Antarctica, într-o epocă în care vastul continent de la Polul Sud era la fel de misterios precum fața ascunsă a Lunii. Un lanț muntos mai înalt decât Himalaya, pe care exploratorii plănuiesc să-l traverseze. Și, dincolo de munți, un coșmar mai vechi decât însăși lumea, care e pe cale să se dezlănțuie.” Micul roman al lui H. P. Lovecraft este cea mai lungă scriere publicată vreodată de autor și este unul dintre segmentele esențiale ale universului imaginat de Lovecraft, așa-numita mitologie Cthulhu. Apare în seria „Millennium Novella”.

Barry Gifford

Tatăl fantomă

Amintiri

Ediție îngrijită și postfață de Lucian Georgescu. Traducere de Lucian Georgescu și Constantin Dumitru-Palcus.  Bary Gifford este scenaristul preferat al lui David Lynch și Matt Dillon, este scriitor și scenarist american, fiu al unui gangster care a murit de tânăr, în perioada prohibiției, originar din România. Volumul adună schițe în care autorul face portretul tatălui dispărut prematur, gangster în celebrul clan Siegel-Lanski din Chicago. „Am vrut să știu de unde venea tata, așa că am călătorit mai întâi la Viena, iar mai târziu în România și am aflat. Ceea ce am descoperrit nu m-a surprins.” „Tatăl fantomă” a fost ecranizat, în regia lui Lucian Georgescu, cu Marcel Iureș și Mihaela Sîrbu, nominalizat pentru debut la festivalul Internațional de la Montreal, 2011 și distins în 2012 cu Premiul Special al Juriului la festivalul de Film de la Alma Ata.

Gina Stoiciu

Exilul

Viața în fragmente

Editura Polirom

Autoarea și-a început exilul voluntar în 1981 în Grecia. Din 1982 trăiește la Montreal. Este profesoară la Departamentul de comunicare socială și publică a Universității din Quebec și a publicat mai multe cărți. O prezintă Aurora Liiceanu: „În cartea Ginei Stoiciu, ni se spune că «etapele parcursului de exilat sunt cam aceleași pentru toți exilatii», dar că ceea ce-i diferențiază pe aceștia este intensitatea trăirilor. «Așa se face că fiecare exilat își are propria poveste.» Sigur, exilul are simptome generale, dar rămâne o experiență profund personală, ceva care exprimă identitatea în cele mai intime aspecte ale ei. Această carte mi-a întărit convingerea că viața relațională rămâne cheia exilului. Pe cei care-și părăsesc geografia timpul se răzbună, bântuindu-i ca o stafie, amintindu-le că, indiferent unde s-ar afla, trecutul este cu ei.”

Anamaria Ionescu

Pe cine nu lași să moară…

Editura Tritonic

Redactor la postul Radio România, autoarea a debutat în anul 2008 cu o nuvelă, „Călătorie în familie”. A publicat în mai multe reviste, apoi, un an mai târziu, primul volum de proză scurtă, „Camera obscură”. Volumul de față cuprinde tot proze scurte, de diferite dimensiuni, crochiuri pe baza unor întâmplări mărunte, adesea banale, care schimbă viața eroilor. O parte dintre ele au o tentă polițistă. Autoarea anunță că are în lucru un roman.

Daniel Dăian

Jumătatea dumnezeului femeie

Editura Vremea

Colecția Poesis. Cuvânt-înainte de Aurel Pantea: „Strania poezie a lui Daniel Dăian e produs abstruz al întâlnirilor dintre două vârste ale poeticului: avangardismele și postmodernismul, precedate de insolite apariții manieriste. Realul poetic ce se constituie în poemele sale are statutul fulgurațiilor, e alunecos și imposibil de definit cu metodele rigorii.(…) Cu o figură de damnat, în care își dispută prima scenă a personalității, când un înger, când un demon, Daniel Dăian, căruia nu-i spun nimic minimalismele din imediata contemporaneitate, edifică un real poetic din care, pe alocuri, se întrevăd Isidore Ducasse, dar și athanorul lui Gellu Naum.”