Versiunea completă
ZF English

Televiziunea, softul si matura

Lui Silviu Vasile Prigoana, manager al companiei de salubritate Rosal, nu i se pare neobisnuit faptul ca va pastori un canal de televiziune, motivand ca pe piata autohtona a audiovizualului mai este loc de nou-veniti si afirmand ca Realitatea TV, postul pentru care Rosal a obtinut recent licenta de emisie de la Consiliul National al Audiovizualului, nu are "nici un cui impotriva nimanui", fiind c…

Indira CRASNEA · 3 aprilie 2001 · 6 min de citit

Lui Silviu Vasile Prigoana, manager al companiei de salubritate Rosal, nu i se pare neobisnuit faptul ca va pastori un canal de televiziune, motivand ca pe piata autohtona a audiovizualului mai este loc de nou-veniti si afirmand ca Realitatea TV, postul pentru care Rosal a obtinut recent licenta de emisie de la Consiliul National al Audiovizualului, nu are “nici un cui impotriva nimanui”, fiind complementar ofertei actuale a posturilor romanesti de televiziune.

Noul post, care ar trebui sa isi inceapa emisia in luna septembrie a acestui an, este vazut de catre detinatorii licentei ca un canal de stiri si documentare de actualitate si in foarte mica masura de divertisment.

Dat fiind profilul postului, proprietarul s-a gandit ca in schema nu va fi nevoie de crainici prezentatori, dupa ratiunile conform carora “nici la Discovery nu sunt” sau “o televiziune nu se face cu vedete si in nici un caz cu actori”.

Noul post, care vizeaza sa ajunga la o acoperire nationala, va avea maxim o suta de oameni, cei mai multi recrutati direct din facultatile de jurnalistica si pe care Realitatea TV ar vrea sa ii scoleasca de la zero, asa cum crede de cuviinta.

Postul TV fara jurnaliste

Silviu Prigoana vrea sa angajeze numai baieti, pentru ca, dupa el, “nu poti trimite o fata sa faca un documentar cu un cioban de pe muntele Omu” sau sa o trimiti la o descindere cu echipa de interventie a politiei.

Cum “treaba cu femeile este gingasa”, mai ales in televiziune, la acest canal reprezentantele sexului frumos vor activa in sectorul facutului de cafele sau al mutatului de hartii. “ai americanii au inceput sa inroleze femei in armata, dar pe la bucatarie, la documente; nu le trimit in Irak, la bombardamente”.

Structura de programe a postului Realitatea TV va avea 60% productie proprie si 40% productie inregistrata.

Conform dosarului pe baza caruia Rosal a obtinut licenta emisiunile informative vor ocupa jumatate din program, divertismentul si alte tipuri de programe – 28,3%, filmele 7,5%, emisiunile educative, culturale si religioase – 4,5%, jocurile si concursurile – 2,7%, iar 7% din program va fi ocupat de publicitate.

Emisia zilei va incepe cu “Realitatea matinala”, un program de sapte ore care include programele “Trezirea la realitate” (6.00-10.00), “Realitatea zilei”, “Realitatea medicala” si “Tema zilei”.

“Vreau sa fie un fel de CNN, cu multe stiri si transmisii in direct”, spunea Prigoana, referindu-se la preferinta pentru transmisiile de la fata locului in locul aducerii de invitati in studio.

In timp , in programele acestui canal vor fi introduse si talk-show-uri, pentru moderarea carora se va apela la jurnalisti de top , din presa scrisa. Titlurile emisiunilor au, in majoritate, legatura cu numele postului: “Realitatea sociala”, “Realitatea politica” sau “Rupti de realitate” .

Pana acum, proprietarii postului spun ca au “bagat” peste jumatate de milion de dolari in aparatura si vor sa investeasca un milion si jumatate de dolari pana la intrarea in emisie. Noua televizune va fi in sistem digital “cap-coada”, cu tot tacamul: montaj pe computer, server video, transmisie pe cablu optic.

In prezent se procedeaza la antifonarea studiourilor, selectarea CV-urilor viitorilor angajati si organizarea retelei teritoriale: “Pana sa obtinem licenta nu am avut curajul sa facem mari investitii, dar acum, daca am luat-o, ii dam bataie pana la toamna”.

In cautarea legii holdingului

Pana va veni vremea la care va avea satisfactii ca patron de media, Prigoana conduce compania de salubritate care, dupa parerea lui, ar fi facut din sectorul 3 al Capitalei “statiune”.

Este si actionar majoritar la alte cateva firme: de soft (Rosal Soft Computer, cu douazeci de informaticieni), de constructii, de publicitate si de cleaning.

Desi este cea mai cunoscuta, activitatea de salubritate a Rosal nu este si cea mai rentabila: “Salubritatea a fost tinuta vreme de un an in spate din vanzarea de soft, pentru ca Primaria nu ne-a platit serviciile”.

Asemenea situatii, crede Prigoana, ar putea fi rezolvate prin aparitia legii holdingurilor, pentru ca actualele reglementari nu permit creditarea unei societati de catre alta, singurul creditor admis fiind banca.

Managerul Rosal s-a implicat indirect in lobby-ul pentru aceasta lege, prin intermediul unui parlamentar, dar se pare ca nu a ales calul castigator: “Primul lucru de care s-a interesat parlamentarul pe care l-am sustinut a fost locul unde se obtin vize pentru America”.

Pe ansamblu, Prigoana spune ca, totusi, nu are dureri de cap ca om de afaceri. “Legislatia este de partea mea, o iubesc, mi-e draga, Romania este pentru mine singura tara unde pot sa fac afaceri. Ca esti furat ca la usa cortului, asta-i altceva”, spune ironic managerul.

Curat murdar in Capitala

Revenind la salubritate, Prigoana spune ca apucaturile “orientale” ale bucurestenilor fac dificila mentinerea curateniei orasului: “nu se poate sa faci curat de trei ori pe zi si sa fie tot murdar”.

Rosal a instalat in sectorul 3 al Capitalei 3.500 de cosuri de gunoi si, cu cele 140 de utilaje, strange 13.000-15.000 de tone de gunoi pe luna – mai mult cu trei mii de tone decat in alte sectoare, pentru ca degajeaza si terenurile virane.

Dincolo de impartirea pe sectoare a curateniei in Bucuresti intre REBU, Supercom, Rosal si Urban, concurenta reprezentata de o serie de societati private mai mici este apriga, dar benefica, spune Prigoana, pentru ca in aceasta situatie preturile scad si calitatea serviciilor creste.

“Unii ofera preturi de dumping, noi castigam prin servicii de calitate. Nu vrem sa ne extindem. Nu este nici o smecherie sa facturezi prestatii, mai greu este sa faci curat cu adevarat”, apreciaza managerul.

Pe de alta parte, Prigoana spune ca salubritatea presupune munca multa, cu oameni preponderent necalificati (Rosal are 800 de angajati cu carte de munca si 2.400 de oameni care lucreaza cu contracte de prestari servicii).

El considera ca aceasta activitate ar trebui declarata de interes national, la fel ca in Germania, unde statul o sustine aproape in totalitate, iar cetateanul plateste taxe modice: a€oin Romania, unde totul este pe dos, se percepe TVA pe salubritate”.

Statii locale si berarii

Desi acum si-a indreptat eforturile spre noul post de televiziune, Prigoana vrea sa se mentina in domeniul salubritatii, justificand, cu hazul de rigoare: “nu de alta, dar am copii, ce sa le las daca nu datorii pe firma?”.

Silviu Prigoana (37 de ani) crede ca s-a nascut intr-o zodie luptatoare. Are doi copii si nici o reticenta cand se refera la piciorul sau de lemn. La noul post de televizune vrea sa faca “emisiuni de genul Gica contra”.

“Fiul meu nu crede ca inainte aveam doua ore de televizune, iar la zece se luau curentul si apa calda. O televiziune trebuie sa-ti revigoreze memoria, pentru ca oamenii au cam uitat si lumea vrea sa ne intoarcem din nou la comunism”.

Cum acum umbla prin tara ca sa faca “intrarile” pentru noua televiziune, se mai gandeste sa deschida o afacere – un lant de berarii: “Daca tot merg intr-un oras si vorbesc de o statie locala, carpim si de o berarie si mai facem si un pic de curat prin zona”.

Citește și