Tendinte in evolutia activitatii economice in trimestrul IV 2000

Institutul National de Statistica si Studii Economice (INSSE) a realizat un studiu de baza unor sondaje de opinie in randul managerilor, cu privire la tendinta de evolutie a activitatii economice, efectuate asupra unor esantioane reprezentative in domeniul industriei prelucratoare (2.500 agenti economici), al constructiilor (750) si al comertului distributiv (1.200).

Marimea esantioanelor a fost corelata cu necesitatea asigurarii unui grad de precizie medie de peste 92%; intreprinderile din fiecare domeniu au fost impartite dupa numarul de salariati in grupe de marime, astfel: 0-19 salariati; 20-49 salariati; 50-249 salariati; 250 salariati si peste.

Proportia alternativelor de evolutie (crestere, stabilitate, scadere) reprezinta ponderea in volumul de activitate a intreprinderilor care au ales alternativa respectiva. Diferenta procentuala dintre alternativele extreme constituie soldul conjunctural. Va prezentam in continuare rezultatele acestui studiu.

Tendinte generale

Potrivit previziunilor managerilor agentilor economici, in trimestrul IV 2000 se contureaza o evolutie in general favorabila a activitatilor din industrie si comertul cu amanuntul unde, desi atenuata comparativ cu trimestrul anterior, tendinta ramane pozitiva pentru principalii indicatori.

In sectorul de constructii se va inregistra o tendinta de scadere a indicatorilor, in principal din cauza puternicului caracter sezonier al acestei activitati.

Industrie

Productia industriala va continua sa creasca si in trimestrul IV 2000, potrivit opiniilor a 31% dintre managerii din industria prelucratoare, fapt sustinut si de cresterea pe care 26% din opinii o preconizeaza pentru soldul de contracte si comenzi.

Peste 50% dintre opinii anticipeaza mentinerea la acelasi nivel cu cel din trimestrul trecut al volumului productiei si al portofoliului de comenzi.

Aceasta tendinta se regaseste la toate intreprinderile, indiferent de marimea lor sau de forma de capital. De mentionat ca evolutia estimata a productiei in anul 2000 este sustinuta si de indicatorul de incredere in industrie, calculat conform metodologiei ca medie aritmetica simpla a soldurilor conjuncturale privind estimarea productiei, aprecierea stocului de contracte si comenzi si nivelul stocurilor de produse finite (cu semn schimbat).

Tendinta ascendenta a exportului se va mentine si in trimestrul IV 2000 pe total activitate de industrie prelucratoare (sold conjunctural A‚17%), fiind mai accentuata in industria de mijloace ale tehnicii de calcul si de birou (71% din opinii) si in industria de masini si aparate electrice (61% din opinii).

Aceasta tendinta este data in general de unitatile mari, cu mai mult de 500 de salariati (mai ales de cele din industria de masini si echipamente si din industria mijloacelor de transport rutier), dar si de unitati mici si mijlocii, ponderea cea mai mare avand-o cele din industria confectiilor, industria textila si a produselor textile si industria de mobilier.

Numarul de salariati isi continua tendinta descendenta (sold conjunctural -21%), scaderea fiind mai accentuata la intreprinderile care au capital majoritar de stat si la cele cu mai mult de 500 de angajati.

Ramurile industriale cele mai afectate de reducerile de personal vor fi cea de mijloace de transport rutier si cea de echipamente, aparate radio, televiziune si comunicatii.

Totusi, in industria de confectii si in activitatea de edituri, poligrafie si reproducerea inregistrarilor pe suporti, se asteapta usoare cresteri de personal pe fondul mentinerii productiei si exportului la nivelul ridicat din trimestrul anterior.

In ceea ce priveste investitiile, 73% dintre managerii din industria prelucratoare afirma ca au planificate investitii pentru anul 2001, iar nivelul acestora, comparativ cu nivelul din 2000, va fi mai mare, in conditii comparabile de pret, soldul conjunctural fiind A‚40% pe total activitate.

Intreprinderile care au capital majoritar de stat estimeaza ca vor face mai multe investitii decat cele care au capital majoritar privat (sold conjunctural A‚54%, respectiv A‚32%).

Sursele de finantare a investitiilor pentru anul 2001 (pe total activitate de industrie prelucratoare) vor fi, in proportie de 77% asigurate din surse proprii, respectiv 28% din amortizare, 28% din profit si 21% din vanzarea mijloacelor fixe, si numai in proportie de 16% din credite bancare, 2% din subventii bugetare si 5% din alte surse cum ar fi fondurile PHARE, fonduri de la FPS, venituri obtinute din sistemul de leasing, aportul de capital al partenerului strain sau al actionarului majoritar.

Profitul este principala sursa de finantare si pentru unitatile care au capital majoritar privat si mai putin de 500 de salariati, pentru celelalte tipuri de unitati principala sursa constituind-o vanzarea mijloacelor fixe (pentru unitatile care au capital majoritar de stat) si amortizarea mijloacelor fixe (pentru unitatile cu mai mult de 500 de salariati).

Investitiile vizeaza in principal modernizarea capacitatilor de productie (91% din total investitii) si numai in proportie de 9% marirea acesteia.

Constructii

Factorul de sezonalitate are o puternica influenta asupra activitatii din sectorul de constructii si, tinand cont de aceasta particularitate, managerii intreprinderilor care au raspuns la ancheta estimeaza o scadere accentuata a volumului productiei pentru trimestrul IV 2000 fata de cel precedent.

Aceasta tendinta este evidentiata atat de soldul conjunctural calculat pe total, de -56%, cat si de soldurile unit((ilor care au capital majoritar de stat (-60%) si respectiv capital majoritar privat (-55%).

De mentionat ca evolutia estimata a productiei in anul 2000, este sustinuta si de indicatorul de incredere la care se inregistreaza o evolutie asemanatoare atat cu cea estimata cat si cu cea obtinuta din indicii de volum ai lucrarilor de constructii.

Potrivit opiniilor exprimate, in ceea ce priveste stocul de contracte si comenzi pentru trimestrul IV 2000, se preconizeaza o scadere fata de trimestrul III 2000 si pe total activitate (sold conjunctural -46%) si in structura pe tipuri de capital (-52% pentru unitatile ce au capital majoritar de stat si -45% pentru cele ce au capital majoritar privat), iar prognoza referitoare la numarul de salariati este de asemenea de scadere, conform soldului conjunctural pe total activitate (-50%) si soldurilor conjuncturale pe tipuri de capital (-71% pentru unitatile ce au capital majoritar de stat si -47% pentru cele ce au capital majoritar privat).

Corelarea tendintelor prognozate pentru cei trei indicatori se mentine si in gruparea dupa marimea intreprinderilor, toate soldurile conjuncturale fiind negative.

Cele mai mici scaderi se prevad a se inregistra la intreprinderile mijlocii (50-249 salariati) si cele mai mari la micro-intreprinderi (de pana la 20 salariati).

Managerii intreprinderilor care au raspuns la ancheta au aproximat in proportie de 63% ca vor efectua investitii in mijloace fixe in anul 2001.

Dintre acestia, 45% opineaza ca investitiile vor fi mai mari ca cele din 2000 (in conditii comparabile de pret), 44% ca vor fi aproximativ egale si 11% ca vor fi mai mici, deci un sold conjunctural pozitiv de A‚34%, evident mai mare fata de cel din anul 2000 (A‚11%).

Aceeasi tendinta, in favoarea efectuarii unor investitii mai mari ca in 2000, intalnim atat la unitatile ce au capital majoritar de stat (sold conjunctural A‚52%) cat si la cele ce au capital majoritar privat (sold conjunctural A‚30%).

Pe grupe de marime a intreprinderilor, constatam ca numai cele care au sub 20 salariati au un sold conjunctural negativ (-3% fata de -11% cat a fost in anul 2000), celelalte avand un sold conjunctural pozitiv (cel mai mare il au intreprinderile de peste 500 salariati, egal cu A‚41%).

Principalele surse de finantare a investitiilor prevazute a se efectua in anul 2001, mentionate de unitatile repondente, vor fi sursele proprii, 81% din total fata de 85% in anul 2000 si vor fi compuse din: profit 31%, amortizare 31%, fonduri din vanzarea activelor 19% si creditele bancare 13%, fata de 10% in anul 2000.

La intreprinderile din sectorul de stat pe primul loc in cadrul surselor proprii se afla amortizarea mijloacelor fixe, cu o pondere de 35%, iar creditele bancare detin un procent foarte mic, 3%, in schimb subventiile de la buget, care reprezinta tot o sursa externa, au o pondere de 12%.

La intreprinderile din sectorul privat pe primul loc in cadrul surselor proprii se afla profitul, cu o pondere de 34%, iar creditele bancare au o pondere de 15%, ambele peste media la nivelul sectorului de constructii.

Destinatia principala a investitiilor planificate de catre intreprinderile de constructii va fi atat pe total (32%), cat si in structura pe tipuri de capital (24% – majoritar de stat si 35% – majoritar privat), inlocuirea masinilor, utilajelor si echipamentelor vechi din dotare.

Alte destinatii importante privind investitiile prevazute pentru anul 2001 vor fi introducerea de noi tehnici de productie (18%) si cresterea capacitatii cu diversificarea productiei (14%).

La intreprinderile cu capital majoritar de stat o situatie in concordanta cu cerintele actuale o reprezinta procentele mari prevazute a se aloca din fondurile totale de investitii, pentru diminuarea efectelor poluante ale proceselor tehnologice (16%) si imbunatatirea sistemelor de protectie a muncii (13%), valori peste media de 9% pe intregul sector de constructii.

Comertul cu manuntul

Volumul fizic al vanzarilor de marfuri in comertul cu amanuntul se estimeaza ca isi va mentine tendinta pozitiva in trimestrul IV 2000 (sold conjunctural 14%), pe total activitate, comparativ cu trimestrul precedent dar va fi mai mic, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut (sold conjunctural -15%).

Managerii intreprinderilor comerciale estimeaza ca vanzarile cu amanuntul ale produselor alimentare, bauturi si tutun vor inregistra o crestere (sold conjunctural 24%), in timp ce vanzarile de autovehicule si motociclete precum si comertul cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule vor fi in usoara scadere (sold conjunctural -6%) fata de perioada precedenta si -53% sold conjunctural, fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Numarul de salariati angajati in intreprinderile de comert cu amanuntul va inregistra in continuare o tendinta de scadere (sold conjunctural -6%), desi preponderenti sunt agentii economici care vor mentine stabil numarul de angajati, pe total activitate (84% din opinii).

Dintre unitatile care au ca obiect de activitate comertul cu amanuntul si au raspuns la ancheta, 41% apreciaza ca vor planifica investitii in mijloace fixe pentru anul 2001, acestea fiind mai mari comparativ cu anul 2000 (sold conjunctural 15%), iar 59 % din cei chestionati nu vor planifica investitii.

Unitatile comerciale care au capital majoritar de stat apreciaza ca investitiile vor fi aproximativ egale, in anul 2001, cu cele facute in anul anterior (51% din opinii), 43% din opinii considera ca investitiile vor fi mai mari si 6% din opinii apreciaza ca investitiile vor fi mai mici.

Sursele de finantare a investitiilor dupa marimea intreprinderilor au urmatoarea structura: unitatile cu un numar de pana la 19 salariati vor apela la credite bancare (45% din opinii), 42% vor investi profitul si 10% vor obtine fondurile necesare investitiilor din vanzarea mijloacelor fixe.

La intreprinderile cu un numar de 20-49 salariati principala sursa de finantare este profitul (47% din opinii), iar intreprinderile cu 50-199 salariati vor apela in principal la credite bancare (45% din opinii).

La intreprinderile mari (cu un numar de peste 500 de salariati) pentru anul 2001 profitul va constitui principala sursa de finantare (55% din opinii).

Investitiile pentru anul 2001 in activitatea de comert cu amanuntul vor fi destinate in principal inlocuirii masinilor, utilajelor si echipamentelor vechi (28% din opinii), introducerea de tehnica noua (25% din opinii), cresterea capacitatii comerciale cu modificarea gamei de produse vandute (14% din opinii).

Factori de limitare a activitatii economice

Managerii intervievati au identificat ca principali factori care au condus la limitarea activitatii economice “cererea insuficienta” si “problemele financiare”.

Cei doi factori sunt urmati, in ordine, de “concurenta produselor sau a unitatilor cu activitate similara”, “legislatia incompleta”, “incertitudinea mediului economic”, “costul metrialelor/fortei de munca” si “lipsa materiilor prime/greutati in aprovizionarea cu marfuri”.