Versiunea completă
Ziarul de Duminică

Terorismul relational

A sti sa comunici nu inseamna a cunoaste si a folosi tehnicile prin care sa-ti impui un punct de vedere, ci a sti sa dezvolti o relatie, este de parere sociopsihologul francez Jacques SalomA©*, care a tinut saptamana trecuta la Bucuresti un seminar intitulat "Mecanisme care guverneaza comunicarea si relatiile cu ceilalti"

Lucian Popescu · 19 mai 2003 · 3 min de citit

A sti sa comunici nu inseamna a cunoaste si a folosi tehnicile prin care sa-ti impui un punct de vedere, ci a sti sa dezvolti o relatie, este de parere sociopsihologul francez Jacques SalomA©*, care a tinut saptamana trecuta la Bucuresti un seminar intitulat “Mecanisme care guverneaza comunicarea si relatiile cu ceilalti”. De aceea, distorsiunile in comunicare se datoreaza de cele mai multe ori unor defectiuni ale relatiei.
In dinamica relationala, cuvantul esential este “tu”. Tot asa cum rostirea excesiva a vocabulei “eu” este simptomatica pentru patologia egoului, rostirea excesiva si imperativa a cuvantului “tu” ascunde bolile de care sufera o relatie. Jacques SalomA© denumeste aceasta practica “relatie-claxon” (tu-tu-tuu!). “Tu” devine astfel mijlocul de a-l infantiliza pe celalalt, de a-l reduce la proiectia ta asupra lui.
Generalizarea relatiei-claxon, asociata judecatilor de valoare, conduitelor manipulatorii, devalorizarii (accentul pus pe ceea ce nu  s-a facut) si culpabilizarii se transforma in ceea ce sociopsihologul francez numeste “terorism relational”.
Este un concept ce apare deseori in cartile si articolele lui Jacques SalomA© si pe care acesta-l defineste prin analogie cu terorismul politic: “Terorismul politic face uz de violenta pentru a provoca o schimbare de atitudine la ceilalti, impresionandu-i printr-un climat de nesiguranta. Terorismul relational este la fel.”
Arsenalul practicilor terorismului relational este imens. In cuplu sau in relatiile familiale, forma lui cea mai comuna se reduce la “daca m-ai iubi cu adevarat” (mama care-i spune fiului: “Daca m-ai iubi, nu te-ai mai intalni cu fiinta aceea”; sotia care-i spune sotului: “daca m-ai iubi, n-ai sta atat la serviciu…” etc.). Dar exista si variante mult mai subtile: “Stiam ca ai sa spui asta” – gandul celuilalt este devalorizat, pentru ca eu il aveam inaintea lui.
In organizatii, “terorismul relational” ia de multe ori forma unei logici a razboiului. Managerul devine un comandant pe campul de lupta, practicand tipul de relatie-claxon pentru a-si impune autoritatea.
In principiu, forma aceasta de terorism cu care ne intalnim zilnic se bazeaza pe o substituire: dorinta mea inlocuieste dorinta celuilalt, nevoia mea e mai importanta decat a ta, ideologia mea este ideologia ta.
Spre deosebire insa de terorismul politic, terorismul relational este adesea inconstient si nu este posibil fara colaborarea victimelor, care-i atribuie celuilalt o putere fantastica. Victima accepta sau chiar doreste sa se lase definita de celalalt. De aceea SalomA© crede ca cea mai eficienta arma impotriva acestor practici este audefinirea permanenta, fara a uita insa sa intelegem dorintele celuilalt: “Inainte de a te plange de poluare (relationala) sau de a lasa temerile celuilalt sa te influenteze prea mult, inainte de a-l acuza ca e un tiran, ar trebui sa stii ca nimeni nu e obligat sa-si bage nasul in teava de esapament a altcuiva” .

* Jacques SalomA© este binecunoscut publicului romanesc. Pana acum, la editura Curtea Veche au aparut patru carti ale sale: Daca m-as asculta, m-as intelege, Vorbeste-mi, am atatea sa-ti spun, Curajul de a fi tu insuti si Mami, tati, ma auziti? (aceasta din urma fiind lansata saptamana trecuta, in prezenta autorului).  Specialist in psihologie sociala, domeniu foarte in voga acum, mai ales in SUA, el afirma despre sine ca este un “terapeut al relatiilor interumane”.



Citește și