Text plin de sensibilitate

Stiu. Oamenii versati din publicitate vor stramba din nas la ultimul clip pentru berea “Bucegi”. Iar oameni obisnuiti, iar un apartament saracacios drept decor pentru o bere ieftina. Totusi, clipul cu pricina are ceva special: un scenariu sensibil.

Se mai poate sensibilitate in publicitate? S-a putut vreodata? Intrebarea e cu atat mai grea cu cat se apropie si avalansa de variatiuni pe tema Zilelor Indragostitilor, Valentini, Dragobeti, martisoare and so on. Publicitarii romani au mizat totul pe umor si cam atat. Au fost cateva incercari “serioase”, dar, de obicei, serios inseamna productie mai mare, buget de anvergura. In cazul berii Bucegi, umorul pare sa fie din nou vectorul. Dar povestioara contine o mare tristete, o mare nostalgie. Acel baiat tuns “de armata”, cu hainele care stau complet anapoda, este un tip trist. Se asaza la masa, in familie. Tatal are rolul de a desface sticla de plastic cu bere (trista si ea!), mama pune si strange masa, iar sora isi tachineaza fratele mai mare. La un moment dat pica intrebarea cea grea. Bietul baiat, venit putin mai barbat din permisie, intreaba de iubita Marina. Sora i-o serveste imediat cu sange rece: e la capsuni in Spania. Se lasa un moment de liniste penibila. Dar baiatul trece repede peste momentul dureros. Tatal toarna bucuros bere in pahare, sora isi tachineaza fratele, toate revin la normal. E o scena foarte autentica si sensibila. In cateva cuvinte ti se serveste, de fapt, o poveste intreaga, povestea familiei prototip din Romania: ordine patriarhala, putinta de a trece fara prea multe nevroze peste situatii grele, umor. Si, bineinteles, o bere ieftina servita foarte rece. Putini mizeaza pe cartea sensibilitatii. De prea multe ori umorul misogin are castig de cauza in aceasta zona publicitara. Asa ca apreciez “cazul Bucegi”.

Dar prea multa sensibilitate strica. Sa ne gandim doar la reclama pentru “Posta Romana”, cea in care bunica sta trista pe scaun, citeste o felicitare de la copii si devine foarte nostalgica, logic. Ni se ofera 50 de secunde terne de sensibilitate, in care bunica soarbe din cafea, mangaie felicitarea, priveste calutul etc. Prea siropos, chiar si pentru sarbatori.

In rest, sensibilitatea, romantismul nu prea mai au ce cauta in vietile si publicitatile noastre. Sunt doar posibile teme de bascalie pentru vreun copywriter derutat. Femeile au devenit personaje puternice care-si scutura violent parul pentru a demonstra vigoarea oferita de cine stie ce sampon sau vopsea, copiii au devenit niste mutanti ciudati care se murdaresc ca porcii pentru a verifica detergentii mamei sau care infuleca branza topita si margarina. Cat despre barbati… nu stiu exact daca mai intra in regnul uman. Ei consuma necontrolat tot: de la bere la chipsuri. A, si sunt innebuniti de femei. Si cam atat. Nu e cam trist, nu e cam schematizata lumea asta a publicitatii? Poate s-or mai dezmorti treburile de Valentin.

Deja Prigat devine un caz. Reteta consecintei extreme naste monstri. E cale prea lunga de la celebrele episoade amuzante cu pescari care se trezesc in largul marii cu o minge trasa de pe uscat, pana la fadul, ternul ultim episod in care un tip tasneste prin podea in apartamentul unor pensionari. Asta se intampla cand spui de prea multe ori cam acelasi banc. La inceput esti amuzant, le castigi simpatia celor din jur, dar pe termen lung, daca nu-ti variezi stilul glumelor, risti sa devii un simplu si patetic freak. Din pacate, in momentul de fata, in aceasta etapa penibila a poposit aventura Prigat.

Tin neaparat sa acord inca de pe acum titlul de “Cea mai proasta reclama pe 2006”. Pentru ca stiu ca mai prost nu se poate. Este cea facuta cu mare grija si sensibilitate pentru supermarketurile Univers All. A fost probabil fabricata pentru radio, iar apoi cineva a vrut s-o vada neaparat la televizor. Este un groaznic salt inapoi, in vremurile “adidasilor Torsion”. Se prezinta reducerile din magazin si o voce de copil putin isterizat anunta plina de inspiratie “Univers All, tot ce iti doresti”! Cool, nu?

* Costi Rogozanu este redactorul-sef al revistei ApropoTV, comentator in domeniile cultura, mass-media