Textopolitanii/ de Daniel Nicolescu

Credeți că ați putea comunica fără să deschideți gura? Dar și fără să dați din mâini? Sau fără să scrieți mesaje pe hârtie ori pe ecranul telefonului? Editura Casterman și RATP (Rețeaua Autonomă de Transport Pariziană) s-au gândit la o soluție simpatică pentru această problemă. O soluție care se bucură și de beneficii adiționale.

În colecția “Cause toujours” (o prescurtare a expresiei “Cause toujours, tu m’intéresses…” și care înseamnă “Poți să vorbești, oricum nu te ascult”), condusă de Claude Fay, au apărut “Les Textopolitains”, niște cărți detașabile cu un profil aparte, care au fost lansate cu ocazia Salonului de Carte de la Paris din acest an. Pornind de la ideea că transporturile în comun “sunt niște spații ale promiscuității, niște spații relativ anonime”, editorii au imaginat niște carnete cu 44 de cupoane ce pot fi smulse și remise vecinului de metrou sau de autobuz, alături de un zâmbet sau de o ocheadă complice. Sau, pur și simplu, cu o mină albă, precum Marcel Marceau. De altfel, pe coperta cărții stă scris elocvent: “Tot ce n-ați îndrăznit încă să-i mărturisiți vecinului dumneavoastră de strapontină”. Fiecare foaie conține un mesaj care poate fi înmânat în tăcere și care își așteaptă doar adecvarea la o situație de viață și de transport în comun. Trebuie doar decupat din carnețel, ca un cec. Iată câteva exemple: “Și eu am citit cartea asta”, “Îmi împrumtați și mie căștile dumneavoastră?”, “Good luck in Paris”. Sau (dar asta e pe riscul dumneavoastră) “Hei, sunteți deschis la șliț!”

Aceste impromptuuri hazoase și care iau peste picior incomunicabilitatea din societatea contemporană sunt datorate ziaristei Anne Cazaubon, o persoană care cunoaște excelent lumea tăcerii, câtă vreme a fost interpretă în limbajul semnelor. Dorind să reinventeze comunicarea într-un spațiu al înghesuielii, al vacarmului și cacofoniei, de fapt, al singurătății colective, seria de mesaje textopolitane a început să intre în zona obiectelor inconturnabile pentru amatorii de șic și de modernitate. Se găsesc în toate librăriile bune, au o înfățișare atractivă (spre zona de lux), se vând ca pâinea caldă (deși prețul nu e tocmai mic – 5,95 euro) și sunt pe cale să devină un nou limbaj al cotidianului. Nu tocmai nuanțat, dar amuzant, detensionant, șarmant. În plus, o eficientă metodă antifandacsie. Asta când nu e o minunată unealtă de agățat.