The Million Dollar Painter/ de Ziarul de duminică

O capodoperă a lui Tonitza…

… a putut fi văzută în ultimele trei zile ale Art Safari 2016 (13-15 mai). Pentru prima oară, după mult timp, una dintre capodoperele maestrului,  „Fetița cu funda  roz” (foto 1), a fost expusă. Miile de vizitatori au avut la dispoziție doar trei zile să admire lucrarea, după care aceasta a fost  din nou închisă în seif. Opera face parte din colecția de artă românească a Băncii Comerciale Române (BCR), iar standul organizat de BCR la Art Safari a fost dedicat tinerei artiste Mara Nicolae. Această generoasă inițiativă a permis publicului Art Safari să descopere și să privească o operă rară, cu o poveste ținută secret până acum, Tonitza a depășit pentru prima oară valoarea de 100.000 euro în prima licitație a Casei Artmark, în decembrie 2008, când „Fetița cu fundă roz”, o lucrare de mici dimensiuni, s-a vândut cu – atunci surprinzătoarea – sumă de 120.000 euro.

„Here and now” despre DaDa

Clujul a găzduit recent, în sălile Muzeului de Artă, Colocviul internațional „Dadaismul și artele spectacolului”, manifestare care se înscrie într-un amplu proiect local, derulat pe parcursul întregului an, intitulat „DaDa > 100: Viață / Artă / Muzeu” și dedicat centenarului mișcării dadaiste (foto 2).    

Organizat de Facultatea de Teatru și Televiziune a Universității Babeș-Bolyai, în parteneriat cu Asociația Persona și prestigioase instituții locale – Teatrul Național,  Muzeul de Artă, Biblioteca Județeană „Octavian Goga“, Institutul Cultural Francez și Asociația Iudaica, colocviul a inclus trei secțiuni intitulate: Tristan Tzara, Dadaismul, Dezvoltarea Dadaismului. Cu acest prilej, s-au aflat la Cluj numeroase personalități din țară și din străinătate, autori ai unor studii consacrate mișcării avangardiste, critici de artă și de teatru, care au conferențiat timp de trei zile pe diverse teme legate de istoricul mișcării, ca și despre moștenirea dadaistă în cultura contemporană. Invitatul de onoare al Colocviului a fost prof. acad. Ion Pop, critic și istoric literar, autorul primei monografii compacte și solide din literatura noastră consacrate mișcării de avangardă.

Pe lângă seria de conferințe și dezbateri, publicul clujean a fost invitat să participe la două spectacole pe scenarii originale, inspirate din creația dadaistă și suprarealistă, realizate la Teatrul Național Cluj-Napoca: „Tzara arde și Dada se piaptănă”, la Studio Art Club și „Memo”, la Studio Euphorion. De mare succes s-a  bucurat prezența la Muzeul de Artă a artistului clujean Adrian Borza, cu un performance muzical neo-avangardist „Here and Now”. 

Colocviul s-a încheiat cu o originală „soirée”  Neo-DaDa.  (Radu  Constantinescu)

Translation Café No 161

Sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român și ambasada Irlandei a apărut nr 161 al revistei online „Translation Café”. Conține Arthur Conan Doyle – Povestea bărbatului cu  ceasurile. Povestire din volumul Tales of Terror and Mystery, 1922. Traducere în limba română de Alina Diaconescu. absolventă a MTTLC. Texte paralele (foto 3).

Cu această scriere de Arthur Conan Doyle publicată sub formă de texte paralele, atât în engleză, cât și în română, Translation Café continuă publicarea unor texte traduse de absolvenți ai Masteratului pentru Traducerea Textului Literar Contemporan. Acesta este debutul lor ca traducători profesioniști. Scopul acestor cărți este acela de a îmbina cercetarea cu traducerea și elucidarea textului. Masteranzii își aleg singuri textele. Cel mai adesea, acestea sunt povestiri obscure scrise de autori consacrați, iar majoritatea dintre ele nu au mai fost traduse în limba română. Povestirile sunt însoțite de note explicative, care se adresează cu precădere cititorului român. Povestirea din acest număr a fost aleasă și tradusă din limba engleză în limba română de Alina Diaconescu, ca parte din disertația susținută în iunie 2015.
Translation Café  No 161 poate fi consultată și descărcată la adresa de internet:  http://revista.mttlc.ro/

Redescoperă Culorile României! – ediția a doua

Concursurile de creație din cadrul celei de-a doua ediții a Campaniei Culorile României au ajuns la final. După o perioadă de suspans și deliberare, peste 200 de proiecte înscrise și o selecție îngreunată de calitatea proiectelor propuse, au fost anunțați câștigătorii.

Patru dintre ei vor merge la Constanța, unde, înarmați cu proiectele câștigătoare și ajutați de echipa de voluntari vor pregăti patru vapoare pentru noua lor destinație: cea de exponate de artă  urbană.

Alina-Cristina Costea va decora vaporul de la Gara CFR Constanța cu lucrarea  „Geometric Sea” (foto 4).

Vaporul din zona Pescărie va fi înfrumusețat de Bogdan Zimcea, iar intrările în orașul Constanța vor fi flancate de vapoarele decorate de Dură Bebu, cu lucrarea „Constanța, orașul Soarelui”, și „Carnaval”, proiect comun semnat  Andrada Chioibaș și Raluca Mirela Dumitrașcu.

Moving Art – „Pasărea Maiastră” este cel de-al doilea concurs de creație destinat  studenților din cadrul Universității Naționale de Artă București – UNARTE. De această data, „pânza” care va purta lucrarea câștigătoare nu va mai fi un vapor, ci o locomotivă, mai exact locomotiva care va pune în mișcare „Trenul Tineretului” în  sezonul estival. Juriul a decis ca Adrian Felix Dărăbăneanu să fie cel responsabil pentru a da o nouă înfățișare locomotivei ce va străbate traseul București-Constanța (foto 5).

Juriul competiției Culorile României a fost format din reprezentanți ai Primăriei Constanța, CFR Călători, Muzeul de Artă Constanța, UNARTE- București, Universitatea Ovidius, Ministerul Turismului, Colegiul de Arte Regina Maria – Constanța, UAP – Constanța, Muzeul de Artă Populară Constanța, Policolor și Zaga Brand. Lor li s-a alăturat artistul vizual Carmen Nistor – Ambasador Culorile României 2015.

Culorile României este un proiect de responsabilitate socială, demarat în 2015 și susținut de Policolor S.A.

În acest proiect sunt invitați să se înscrie toți cei care „luptă”, în diferite forme și cu diferite instrumente, pentru supraviețuirea culorilor și a autenticului.

Campania are două obiective majore, la fel de importante. În primul rând, sprijină satele românești și comunitățile locale prin reînvierea culorilor care le reconfirmă identitatea, readucând aceste localități în circuitul turistic și, pe de altă parte, își propune să înveselească peisajele urbane, mereu dominate de un gri anost, aducându-le insule de culoare, optimism și bună dispoziție.

Adrian Ghenie – The Million Dollar Painter

O lucrare a pictorului român Adrian Ghenie (măscut în 1977, la Baia Mare, absolvent al Universității de Arte și design din Cluj Napoca) a fost vândută acum două zile, la o licitație Sotheby’s, pentru suma de 2,27 milioane de euro. Este vorba despre „Self-Portrait as Vincent Van Gogh” (foto 6).

Recordul personal al lui Ghenie a fost stabilit tot anul acesta, când lucrarea sa „The Sunflowers in 1937” a fost vândută, tot la Sotheby’s, pentru 4 milioane de euro.

În anul 2014, pentru „The Fake Rothko”, Ghenie obținuse (la aceeași Sotheby’s) 1,8 milioane de euro.

Un singur artist plastic român a vândut cu peste 1 milion de euro, și anume Constantin Brâncuși. Recordul absolut al sumei plătite pentru o lucrare a unui artist român este de aproape 30 de milioane de euro pentru sculptura Madame L. R. (la casa de licitații Christie’s, în 2009). Lucrarea provenea din colecția personală de artă Yves Saint Laurent.

În România, prima lucrare a lui Adrian Ghenie scoasă la licitație în anul 2015 a fost „Self-portrait with Laurels” și s-a vândut pentru 22.000 de euro.

Aduan Ghenie colaborează, de mai mulți ani, cu unul dintre cei mai importanți și influenți dealeri de artă pe plan internațional: Mihai Nicodim.

Într-un interviu acordat în exclusivitate „Ziarului de duminică” și realizat de Remus Andrei Ion, Nicodim spune:

„CV-ul unui artist este complet neinteresant pentru mine, și de fapt nu mă uit niciodată pe CV-uri sau «statements». Vă dați seama, când am cunoscut artiști ca Mureșan sau Ghenie, faptul că ei au terminat Academia de Artă la Cluj, la vremea aceea, nu a contat cu nimic. Și nici unul dintre ei nu mi-a dat încă un «artist statement» (…)

Ghenie este genul de talent la care noi toți nu putem fi decât spectatori. Indiferent cum, Ghenie și-ar fi găsit drumul. Am doar marea bucurie și satisfacție să fi fost langă el în această călătorie.

Există artiști în traiectoria cărora o galerie are un cuvânt mai mare de spus, dar nu în cazul lui. Poate că am grăbit câțiva pași facilitând achiziții importante, la începutul carierei, în câteva muzee mari din State, cum ar fi MOCA L.A. («DADA is Dead»  2007), Hammer Museum («Pie Fight 2» – 2008) sau S.F. MOMA («The Trial» – 2009), că am putut organiza prima lui expoziție muzeală în America la Muzeul de Artă Contemporană din  Denver (MCA Denver), dar n-am nici o  îndoială că Adrian și-ar fi găsit drumul oricum.”