Ținta de absorbție a fondurilor europene este deja ratată

Ambițioasa țintă a fostului guvern Boc de a atrage anul acesta rambursări de la Bruxelles, pe fondurile structurale, de 3,5 mld. euro a fost ratată.

La jumătatea anului, rambursările de la Uniunea Europeană în contul lucrărilor realizate pe proiecte europene au totalizat 695 de milioane de euro, ceea ce face imposibilă atingerea țintei, în condițiile în care, pe patru programe operaționale importante (Regional, Transport, Mediu și Creș­terea Competitivității) plățile au fost suspendate recent. Ministrul muncii Mariana Câmpeanu a susținut ieri și că Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) stă “sub semnul suspendării” (după ce acesta mai avusese probleme la începutul anului.).

Soluția ieșirii din acest blocaj ce ține de ani buni ar fi centralizarea absorbției fondurilor europene și concentrarea deciziei într-o singură mână – de pildă la Ministerul Afacerilor Europene (MAEur). Dar operațiunea comportă riscuri pentru că, într-o atare ipoteză, toate programele operaționale ar trebui reacreditate, ceea ce ar însemna sistarea tuturor plăților cel puțin pentru un an. Analizele responsabililor guvernamentali arată că “pierderea” ar fi mai mare în cazul reacreditării decât în cel al păstrării statu-quo-ului. Drept urmare, acest proces se va derula odată cu începerea exercițiului financiar 2014-2020, când Ministerul Afacerilor Europene va fi spart în două – una dintre entități urmând să se ocupe exclusiv de fondurile UE.

Suspendarea rambursărilor ridică o problemă încă și mai gravă. Până în prezent, pentru a suplini lipsa rambursărilor, Guvernul asigura el o parte a plăților către beneficiarii de fonduri europene și își recupera apoi banii de la Bruxelles. De aceea, statisticile MAEur reflectă două valori relative: una a rambursărilor (banii decontați de UE în baza facturilor prezentate) și alta a plăților către beneficiari. Între aceste două valori, diferențele sunt majore: rata aborbției (rambursările de la Bruxelles) este, la jumătatea anului, de 9,1% din totalul alocărilor de 19,6 mld. euro pe fondurile structurale între 2007 și 2014, iar cea a plăților către beneficiari de 19,1%.

În valori absolute, acest lucru înseamnă că dacă de la Bruxelles au fost decontați 1,76 mld. euro din întreaga alocare, la beneficiari au ajuns 4 mld. euro, o parte din bani fiind asigurată de la bugetul de stat, care urma să-i recupereze, ulterior, de la UE. Practic, Ministerul Finanțelor împrumuta autoritățile care gestionează fondurile structurale printr-un soi de “credit-punte”. Astfel, în primul timestru au fost asigurați, pe termene scurte, dintr-un fond de rezervă al Trezoreriei statului, pentru continuitatea plăților acordate beneficiarilor, 1,4 miliarde de lei, iar în T2 în jur de 2,4 miliarde de lei. Problema este că dacă acești bani nu sunt recuperați din rambursări, ei intră la deficitul bugetar.

Or, deficitul bugetar convenit cu FMI și UE este în 2012 extrem de strâns, 2,2% din PIB. Noul ministru al finanțelor Florin Georgescu a negociat cu FMI creșterea cu 0,3% a deficitului, de la 1,9% din PIB la 2,2% pentru a putea reîntregi salariile și a rambursa sumele reținute nelegal pensionarilor. Nu va mai negocia nimic, spun surse guvernamentale, în cazul fondurilor UE, drept urmare, dacă situația nu se deblochează, plățile către beneficiari din surse interne vor fi stopate.

Două au fost țintele asumate în ultimul an. O țintă a ministrului afacerilor europene Leonard Orban, anume de a atrage, până la finele anului, 20% din totalul fondurilor structurale (3,9 mld. euro, în condițiile în care rambursarea era, la 31 decembrie trecut, de 1,06 mld. euro) și alta a guvernului Boc care a vorbit de o țintă de absorbție, doar în 2012, de 3,5 mld. euro.

Cum în primele șase luni ale anului au fost absorbiți aproape 700 mil. euro, rezultă că pentru a atinge ținta fixată de ministrul Orban, în ultimele șase luni ale anului ar trebuie rambursate de la UE 2,2 mld. euro, iar pentru a atinge ținta fixată de Guvernul Boc, 2,8 mld. euro.

Este greu de crezut că și cea mai modestă dintre aceste ținte poate fi atinsă atâta vreme cât, în iunie, de la UE au fost rambursați doar 74 mil. euro (față de o medie lunară de 241 mil. euro ce ar fi trebuit rambursată pentru încadrarea în ținta lui Orban și de 291 mil euro pentru încadrarea în ținta guvernului Boc).