Tinta si prognoza

A curs prea multa cerneala si au fost rostite prea multe vorbe pentru a comenta diferenta de cifre, unele folosite de BNR, altele de FMI, pentru inflatia din 2006. Concluzia fiind ca miza BNR, de 5%, nu se bucura de incredere in ochii FMI, care a avansat propriile cifre: 6,5%.

Numai ca FMI a facut o prognoza. A incercat, asadar, sa prevada cum se vor misca preturile in acest an, in imprejurari ce ar urma sa se produca si pe care spera ca le-a anticipat corect.

Banca Nationala, in schimb, a stabilit o tinta. Ca in razboi: strategii fac un plan de atac si decid ca, intr-un anumit timp, trebuie sa fie cucerita o anumita cota. Desigur, fac si prognoze: daca va fi cald sau frig, daca va fi ceata sau cer senin si asa mai departe. De prognoze depinzand variantele de atac.

In materie de inflatie, BNR nu se joaca de-a prognoza cu FMI: care ghiceste mai bine. Si nici nu face parada de orgoliu. Tinta e stabilita de BNR, dar razboiul e al Romaniei.

BNR a stabilit tinta sub o anumita constrangere. Caci in 2006, daca Romania nu se va bate pentru o inflatie de 5%, tinta pe care s-o si atingem, la anul, in UE, va fi greu daca nu imposibil sa obtinem o inflatie de 4%.

Unii s-au grabit sa afirme ca in 2006 am pasit cu stangul. Pentru ca in ianuarie a iesit o inflatie de 1,03%. De aici intrebarea: de ce nu modifica BNR tinta? Intrebare bazata pe faptul ca vor fi necesare cel putin doua luni de deflatie ca sa iasa o inflatie de 5%. La urma-urmei, nici n-ar fi imposibil. Anul trecut, in august, am fost la un pas de deflatie. Au venit inundatiile si au schimbat miscarea preturilor. De ce

n-am avea anul acesta nu una, ci doua luni de deflatie? Nu fac o prognoza. Dau numai un raspuns. Realitatea e mai complicata. Sunt sute de combinatii ce ar putea sa duca la o crestere de 5% fara nici o luna de deflatie, dar cu dezinflatii accentuate in mai multe luni.

Repet: 5% e tinta pentru care Romania trebuie sa se bata in 2006. Sigur, vom fi nevoiti continuu sa facem si prognoze. Sa incercam sa anticipam miscarile unor factori si influentele lor asupra ratei inflatiei. Plecand insa de la noutatile pe care Institutul National de Statistica le-a introdus, incepand din acest an, in tabela dinamicii preturilor de consum. Prima noutate: o zecimala in plus. Fara a doua cifra, adaugata dupa virgula, inflatia din ianuarie 2006 ar fi fost 1%. In tabela statistica ar fi aparut 101,0. Cea de a doua cifra confera mai multa rigoare rezultatului: 101,03. Adica 1,03%. A doua noutate: ponderile. S-au schimbat din acest an. Fiind, acum, mai apropiate de actualitatea consumului populatiei in prezent. Fata de 2005, bunaoara, ponderea marfurilor alimentare in consum (dintr-un total de 10.000 de puncte) a scazut de la 4168 la numai 4071. Semn ca ne apropiem de stilul occidental: cheltuim mai putin pentru mancare. Si cresc celelalte cheltuieli: la marfuri nealimentare – de la 4.182 la 4.225; iar la servicii – de la 1.650 la 1.704.

De aici inainte vom fi cu ochii mai ales pe marfurile nealimentare si pe servicii.