Top 10 eșecuri în economia românească în 2013

1) Privatizarea CFR Marfă

Anunțată cu surle și trâmbițe și considerată unul dintre cele mai importante evenimente de anul acesta, privatizarea CFR Marfă, cel mai mare transportator de marfă pe calea feroviară, nu a mai fost dusă până la capăt.

Privatizarea a eșuat după ce firma desemnată câștigătoare a licitației organizate de stat, Grup  Feroviar Român (GFR), controlată de Gruia Stoica (desen), nu a plătit 170 mil. euro, suma pe care o mai avea de dat pentru preluarea pachetului de acțiuni de 51%.
 

2) Listarea AdePlast pe bursă

Oferta ințială de vânzare de acțiuni (IPO) derulată de producătorul de materiale de construcții AdePlast pentru listarea la Bursa de Valori București (BVB) a eșuat, din cauză că investitorii au subscris mai puțin de 70% din acțiunile scoase la vânzare de companie, nivelul minim de închidere cu succes a operațiunii.
 

3) Vânzarea eșuată a concentratului de cupru al Cuprumin

Vânzarea concentratului de cupru al Cupru Min a eșuat, cele două companii interesate, Trafigura (Singapore) și Yildirim (Turcia), nedepunând oferte, iar Ministerul Economiei va schimba procedura de atragere a unui partener strategic la compania din Abrud.

În primăvara anului trecut producătorul de cupru a fost scos la vânzare, cu un preț de pornire de 57,3 milioane euro, dar procedura a fost oprită din cauza neînțelegerilor cu Roman Copper, câștigătorul licitației.

După eșecul privatizării, Ministerul Economiei a fost mandatat de Guvern să caute un investitor cu care să se asocieze pentru a finanța activitatea Cupru Min.

Investitorul, trader sau producător din domeniu, urma să contribuie cu fonduri minime de 40-50 milioane euro.
 

4) Insolvența Oltchim

Combinatul chimic Oltchim Râmnicu-Vâlcea, cea mai mare companie deținută de stat din sectorul industrial, a intrat în insolvență la începutul anului 2013. Statul, care deține prin Ministerul Economiei 54,7% din acțiunile Oltchim, a eșuat anul trecut în încercarea de a privatiza combinatul chimic. Oltchim a fost scoasă anul trecut la privatizare însă din cauza datoriilor foarte mari pe care le acumulase și care depășeau 700 mil. euro, nu a atras un interes suficient pentru a se concretiza o vânzare, la licitație participând doar nemții de la PCC, acționarul minoriar cu aproape 33% din acțiuni al Oltchim, Ștefan Vuza, proprietarul Chimcom­plex Borzești și Dan Diaconescu, care a transformat privatizarea Oltchim într-un circ după ce a licitat cea mai mare sumă, dar nu s-a prezentat cu banii.

5) Rezilierea contractului cu americanii de la Bechtel

Statul a reziliat anul acesta contractul de construcție a Autostrăzii Transilvania, semnat cu americanii de la Bechtel. Eșecul constă în faptul că în cei 10 ani de contract, statul a plătit peste 1,4 miliarde de euro pentru doar 52 de kilometri de autostradă finalizați și alți 60 de kilometri care sunt doar pe jumătate construiți. Contractul cu Bechtel, semnat în 2003 pentru construcția a 415 kilometri de autostradă, se ridica la circa 2,2 miliarde de euro.
 

6)  Venituri bugetare mai mici față de estimările inițiale. Investiții publice mai mici

Deși veniturile bugetare aveau o rată anticipată de creștere de 8,4% în 2013 față de 2012, acestea au crescut cu doar 4,5% an la an în decursul primelor nouă luni ale anului, evoluția încasărilor reflectând doar parțial ascensiunea economiei. În acest context, cheltuielile de capital, adică investițiile făcute de stat, au scăzut cu 11% în primele nouă luni ale anului.
 

7) Fraude și furturile de acțiuni

Frauda de la firma de brokeraj Harinvest, unde zeci de clienți și-au pierdut acțiunile și banii din portofolii din cauza tranzacțiilor ilegale ale angajaților, și furtul de acțiuni din contul șefei IFC România, Ana Maria Mihăescu, au fost eve­nimentele negative ale anului și au lovit din nou în­cre­derea investitorilor în pia­ța de capital.
 

8)  Absorbția fondurilor europene

Ministrul fondurilor europene Eugen Teodorovici își propusese la preluarea mandatului, în decembrie 2012, o rată de absorbție de 50% până la sfârșitul anului 2013, însă în realitate, până în octombrie rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune ajunsese la doar 24,56%.
 

9) Memorandumul dintre guvernul Ponta și Rompetrol a picat

Legea de aprobare a Memoran­du­mului de înțelegere între statul român – guvernul Ponta și Parlament și grupul Rompetrol a fost declara­tă neconsti­tuțională de către Curtea Constituțio­na­lă, în urma unei sesizări a pre­ședintelui Traian Băsescu. Legea, inițiată de gu­ver­nul Ponta, privind apro­barea Memo­randu­mului de înțelegere în­cheiat în­tre statul român și The Rom­petrol Group sem­nat la București la 15 fe­brua­rie 2013 a fost adop­tată în oc­tombrie. Memo­randumul pre­vedea ca statul român, care contro­lează 44,6% din acțiunile Rom­petrol Rafinare (RRC), să cedeze un pachet de 26% grupu­lui Rompetrol, ac­țio­narul majo­ritar al companiei, pentru 200 mil. dolari. Com­pania petrolieră de stat KazMu­naiGas, din Kazahstan, care controlează grupul Rompetrol, se mai angaja să constituie un fond de investiții kazah-român, în care Rompetrol să de­țină 80% din acțiuni și statul român 20%, care să investească în următorii ani un miliard de dolari în proiecte din sectorul energetic.
 

10) Eșecul managementului privat în companiile de stat

Proiectul „CEO privat la stat” a fost lansat în anul 2011, iar de atunci și până în prezent orice tentativă de a pune un manager cu experiență de business la conducerea unei companii de stat a eșuat.  Principalul motiv este presiunea politică, exercitată fie asupra consiliului de administrație, care a refuzat aproape toate listele „private” întocmite de headhunteri, fie asupra managerului privat care s-a restras din „cursă” pentru că nu putea să ducă la îndeplinire lucrurile asumate în mandat. Prin urmare, în echipele de management privat au ajuns fie foștii șefi ai instituțiilor respective, fie oameni cu activitate în sfera politică sau chiar manageri care nu au experiență în mediul privat. În același timp, firmele de executive search care au obținut contracte cu statul au câștigat chiar și câteva sute de mii de euro pentru o plasare, fie ea și nereușită.