Top 10 evenimente din energie în 2012

Insolvența Hidroelectrica a fost capul de afiș în ceea ce privește lista de “realizări” a statului în domeniul energetic. În rest, marile proiecte energetice au rămas tot pe hârtie, nimeni nu a fost interesat de reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești este în continuare fără investitori. Managerii privați și listările la bursă au rămas și ele tot pe hârtie. Pe partea de proiecte private, anul 2012 a adus însă o serie întreagă de realizări. Petrom și ExxonMobil au dat de gaze la mare adâncime în Marea Neagră. Cehii de la CEZ au terminat parcul eolian Fântânele-Cogealac astfel că după o investiție de 1,1 miliarde de euro România are acum cel mai mare proiect de acest tip din Europa. Mai mult, Petrom a finalizat lucrările la centrala pe gaze Brazi, singura unitate de acest tip făcută în România în ultimii 22 de ani. Astfel, 2012 devine cel mai bun an pentru proiectele noi de producere a energiei de la Revoluție încoace.

1. Insolvența Hidroelectrica

Pe 15 iunie, unul dintre cei mai mari producători de energie din România, Hidroelectrica, și-a cerut insolvența. Cinci zile mai târziu, evenimentul pe care nimeni nu putea să-l anticipeze s-a produs, Tribunalul București acceptând cererea de intrare a companiei în insolvență. Vestea a creat un adevărat șoc în piață, bancherii care au creditat ani de-a rândul compania sau cei care aveau lucrări cu această firmă cu un business de peste 700 de milioane de euro fiind lăsați fără grai la aflarea acestei știri. Dar după ani întregi de contracte păguboase, de politici salariale nejustificate sau de achiziții la suprapreț una dintre cele mai prețioase companii de stat a fost îngenunchiată, peste situația financiară oricum delicată suprapunându-se și doi ani extrem de secetoși. Odată cu intrarea în insolvență, 6 din cele zece mari contracte directe de vânzare a energiei au fost denunțate, în prezent energia hidro fiind vândută în mod direct numai către Alro, Elsid, Electrocarbon și Electromagnetica. Euro P.E.C., EFT AG, EFT România (Energy Financing Team), Alpiq RomIn­dustries, Alpiq RomEnergie și la final Energy Holding au fost rând pe rând decuplate după ce numai în perioada 2006-31 mai 2012 au provocat o pierdere de circa 3 miliarde de lei (circa 700 mil. euro). Potrivit calculelor ZF, în total, de la semnarea acestor contracte, în anii 2003-2004, pierderile ar putea fi de circa 1,5 miliarde de euro. Dar ele nu sunt singurele care au prejudiciat compania în total fiind 500 de astfel de contracte mai mult sau mai puțin păguboase penttrui perla sistemului energetic local.

2. Gazele din adâncurile Mării Negre

În februrie, Petrom împreună cu ExxonMobil, au anunțat rezultatele primei sonde de explorare făcută vreodată în zona de mare adâncime a Mării Negre. Sonda Domino-1 a identificat o acumulare de gaze de circa 42-84 de miliarde de metri cubi. România a consumat anul trecut circa 14 miliarde de metri cubi, ceea ce înseamnă că numai descoperirea din Marea Neagră ar putea alimenta piața internă pentru 4 ani de zile dacă se ia în calcul un factor de recuperare de 70%. Pe de altă parte, aceeași cantitate, de circa 60 de miliarde de metri cubi, ar putea însemna independența față de importurile de gaze din Rusia pe o perioadă de circa 20 de ani. Vestea mai puțin bună este faptul că producția ar putea începe abia în zece ani de zile și că nu toate cantitățile din zăcământ pot fi recuperate. Sonda de explorare Domino-1, operată de ExxonMobil, reprezintă prima sondă de explorare în ape de mare adâncime din sectorul românesc al Mării Negre și are o adâncime totală de peste 3.000 de metri sub nivelul mării. Sonda Domino-1 este situată în blocul Neptun, la 170 de kilometri de țărm, în ape cu o adâncime de aproximativ 930 de metri. După această descoperire, Ucraina și Bulgaria au demarat proiecte similare în Marea Neagră.

3. Prima centrală nouă din ultimii 20 de ani

În august, Petrom, cea mai mare companie din România, a finalizat lucrările la centrala pe gaze de la Brazi, un proiect de 860 de MW, mai mare decât un reactor nuclear al centralei de la Cernavodă, care a scos din buzunarele producătorului de petrol și gaze 530 de milioane de euro. Aceasta este singura termocentrală nouă făcută în România în ultimii 22 de ani și prin intermediul acestui proiect proiect a ajuns în liga marilor producători de energie din România cu o cotă 8-9%.

4. România are cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa

În noiembrie, cehii de la CEZ au terminat parcul eolian din cele două comune dobrogene Fântânele-Cogeleac. Odată finalizată învestiția de 1,1 miliarde de euro și toate cele 240 de turbine eoliene conectate la rețea România a devenit țara cu cel mai mare parc eolian din Europa. În total, turbinele montate de CEZ au o capacitate instalată de 600 de MW, aproape cât un reactor de la Cernavodă. Energia eoliană a fost din nou vedeta sectorului energetic, în contextul în care de la 826 de MW, câți erau montați la finalul anului 2011, în România au ajuns să se învârte eoliene de aproape 2.000 de MW. Astfel, în total acest sector a atras investiții de 3 miliarde de euro, fiind unul dintre puținele domenii care au crescut substanțial în plină criză.

5. Complexul Energetic Oltenia sau ce a rămas din toate strategiile de reorganizare ale sistemului energetic

La începutul lunii iunie a fost înființat Complexul Energetic Oltenia prin fuziunea marilor termocentrale din bazinul Olteniei, Turceni, Rovinari și Craiova, cu minele de cărbuni ale Societății Naționale a Lignitului Oltenia. Compania nou formată este o structură cu 18.800 de angajați și cu afaceri de aproape un miliard de euro, fiind cel mai mare producător de energie din România. Formarea CE Oltenia este practic ce a mai rămas din toate pla nurile făcute pentru reorganizarea sistemului energetic local, planuri care aveau în centru formarea unui mix energetic după modelul CEZ și renunțarea la modul de func ționare actual a sistemului împărțit pe resurse. CE Oltenia nu rezolvă această problemă, ci formează un singur jucător de talie mare activ exclusiv în domeniul termo.

6. Noi intrați pe piața carburanților

Anul 2012 marchează extinderea azerilor de la SOCAR pe piața carburanților din România, planurile anunțate de compania petrolieră de stat a Azerbaidjanului vizând un număr de 37 de benzinării la finalului lui 2012 după investiții de 50 de milioane de euro. În afară de SOCAR, grupul sârbesc NIS, controlat de rușii de la Gazprom, a făcut primii pași pe piața locală prin achiziția a trei benzinării particulare. Planul sârbilor este de a ajunge la 40 de unități în 2012 pentru ca în 2014 rețeaua lor să ajungă la 120 de benzinării.

7. Legea energiei

Legea energiei și a gazelor naturale a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 16 iulie 2012. Una dintre cele mai controvoersate prevederi ale acestei legi este obligația participanților în piașa de a tranzacționa energie exlcusiv pe bursa de energie OPCOM, ceea ce în opinia traderilor ar bloca piața. Totodată, a fost emisă și ordonanța prin care se modifică sistemul de sprijin pentru energia verde în favoarea producătorilor de energie solară care vor beneficia de 6 certificate verzi cel puțin până pe 1 ianuarie 2014. Anul acesta au fost anunțate și calendarele pentru liberalizarea prețurilor la energie electrică și la gaze naturale atât pentru populație, cât și pentru consumatorii industriali. Astfel, în ceea ce privește populația eliminarea prețurilor reglementate ar trebui să se finalizeze până în 2017, în timp ce pentru consumatorii industriali procesul se va derula mai rapid, până în 2014. Pe partea de gaze naturale, în cazul populației procesul ar urma să fie finalizat până în 2018, iar pentru consumatorii industriali calendarul este mai scurt, adică până în 2014.

8. Preluarea EnergoBit

EnergoBit, una dintre cele mai importante firme românești active în domeniul furnizării de echipamente și servicii pentru sectorul energetic, cu afaceri estimate pentru anul acesta la 160 mil. euro și 900 de angajați a fost preluată de către fondul de investiții polonez Innova Capital. Un akt pachet de acțiuni a fost preluat de către BERD. Afacerea a fost pusă pe picioare în 1990 de trei clujeni, Péter Pál, ștefan Gadola și Ioan Socea, toți cei trei fiind angajați la acel moment în cadrul RENEL. Grupul are acum 16 companii și două unități de producție, portofoliul de clienți ai EnergoBit fiind alcătuit din firme precum CEZ (Cehia), Verbund (Austria), Energias de Portugal Renovables, ButanGas sau Petrom.

9. Povești nemuritoare cu manageri privați, listări la bursă și proiecte de miliarde

Managementul privat în companii de stat a rămas o poveste, nicio companie energetică nefiind condusă acum de profesioniști aleși pe criterii de performanță selectați în urma acestui proces. Deși de mai bine de doi ani de zile se vorbește despre managerii privați, acest proces nu a avut niciun rezultat până acum, dar a înghițit 300.000 de euro din banii statului. Pe partea de listări la bursă, deși anul acesta trebuia să intre la tranzacționare acțiunile Romgaz, Hidroelectrica sau Transgaz, nimic nu s-a întâmplat. Doar un pachet suplimentar de 15% din acțiunile Transelectrica a fost vândut cu 37 de milioane de euro. Restul listărilor au fost amânate pentru anul 2013. Pe partea de proiecte energetice importante, statul nu a găsit niciun investitor interesat de reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă iar proiectul hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești este în continuare blocat.

10. Un an pierdut pentru energia solară

Deși mulți specialiști spuneau că investițiile în energia solară vor decola în 2012, la finalul anului bilanțul nu arată deloc încurajator pentru copilul răsfățat al regenerabilelor. Investitorii în proiecte solare au de partea lor cea mai generoasă schemă de sprijin dintre toate formele de producere a energiei regenerabile, dar cu toate acestea schimăbrile legislative din 2012 au creat neliniști puternice în sector. Astfel, după un an 2012 mai puțin reușit, oamenii din piață pariază totuși pe proiecte de 650 de milioane de euro în 2013.