Top 10 evenimente din infrastructura de transport în 2013

1. Rezilierea contractului cu Bechtel

Compania de drumuri a reziliat în luna mai ultimul contract pe care îl mai avea cu americanii de la Bechtel, care trebuia să construiască autostrada Transilvania, de peste 400 de kilometri.

Compania americană a încasat peste 1,4 mld. euro pentru doar 52 de kilometri de autostradă finalizați și alți 64 de kilometri care sunt doar pe jumătate construiți, pe ruta Suplacu de Barcău – Borș.

Potrivit acordului cu statul român, în urma rezilierii din acest an americanii urma să mai primească alte 37 de milioane de euro drept despăgubiri. Contractul cu Bechtel a fost semnat în 2003, în timpul guvernării Adrian Năstase.

2. Eșecul privatizării CFR Marfă

Anunțată cu surle și trâmbițe și considerată unul dintre cele mai importante evenimente de anul acesta, privatizarea CFR Marfă, cel mai mare transportator de marfă pe calea feroviară, nu a mai fost dusă până la capăt.

Privatizarea a eșuat după ce firma desemnată câștigătoare a licitației organizate de stat, Grup  Feroviar Român (GFR), controlată de Gruia Stoica (desen), nu a plătit 170 mil. euro, suma pe care o mai avea de dat pentru preluarea pachetului de acțiuni de 51%.

3. Reluarea plăților pentru infrastructura de transport prin POS-T

Comisia Europeană a decis în iunie reluarea plăților către România prin intermediul Programului Operațional Sectorial Transport (POS-T), ceea ce înseamnă că guvernul a putut să transmită din nou către Bruxelles cereri de rambursare pentru lucrările executate pe autostrăzi și căi ferate.

Deblocarea plăților de la Bruxelles a avut o importanță majoră, în contextul în care într-un an de zile – mai 2012-mai 2013 – Programul Operațional Sectorial Transporturi

(POS-T), cel mai mai bine finanțat dintre programele operaționale sectoriale, cu o alocare totală de 4,5 mld. euro între 2007 și 2013, nu luase decât 11 mil. euro de la UE (ca rambursări), adică 0,2% din total.

Comisia Europeană a transmis în iunie anul trecut o scrisoare de întrerupere a plăților, iar în decembrie 2012 a mai transmis o scrisoare de presuspendare a acestora.

4. Modernizarea unei căi ferate – cel mai mare contract de infrastructură semnat în 2013

Consorțiul format din firmele Swietelsky (Austria), Strabag (Austria), Alstom (Franța), Arcada (controlată de Spiru Mantu și Mihai Humă), Euro Construct Trading 98 (Dan Beșciu, Sorin Vulpescu) și Transferoviar Grup (Călin Mitică) va reabilita tronsonul de cale ferată Vințu de Jos-Simeria pentru suma de 1,35 de miliarde de lei (302 milioane de euro).

Tronsonul de circa 42 km va asigura, după reabilitare, viteze maxime de 160 km/h pentru trenurile de călători și de 120 km/h pentru cele de marfă și va cuprinde un tunel și 9 pasaje denivelate.

Termenul de execuție a lucrărilor este de 30 de luni, iar finanțarea este asigurată în proporție de 85% din fonduri europene, iar restul din bani de la bugetul de stat.

Acesta este cel mai mare contract de infrastructură de transport semnat anul acesta, după valoarea proiectului.

În 2013 au mai fost semnate câteva contracte pentru construcția de autostrăzi, dar niciunul dintre acestea nu a depășit suma de 150 mil. euro.

5. Modificarea priorităților în materie de autostrăzi

Guvernul și-a planificat să finalizeze până în 2018 o autostradă care să traverseze de la vest la est România, între Nădlac și Constanța, dar care nu va ajunge și pe ruta Sibiu – Pitești, așa cum era stabilit inițial, ci pe ruta Sibiu – Brașov – Ploiești.

Tot până în 2018 guvernul promite că va finaliza mai multe alte autostrăzi, printre care Calafat – Craiova – Pitești, Pitești – Râmnicu Vâlcea, Alexandria – București, Ploiești – Galați, Brașov – Iași – Ungheni, Piatra-Neamț – Roman, Borș – Oradea – Cluj-Napoca – Sebeș, Turda – Târgu-Mureș.

Statul ar urma să construiască în concesiune tronsoanele Suplacu de Barcău – Gilău, Comarnic – Brașov, Comarnic – Ploiești, respectiv Pitești – Craiova.

6. Metroul din Drumul Taberei primește bani europeni; „cârtițele“ sapă primele galerii

La începutul anului, proiectul de construcție a magistralei 5 de metrou din cartierul bucureștean Drumul Taberei se confrunta cu incertitudini pe fondul lipsei de finanțare, însă ulterior Comisia Europeană a inclus această investiție în Programul Operațional Sectorial Transport și a asigurat o finanțare de 400 de milioane de lei (90 de milioane de euro) pentru anul acesta.

La finalul lunii septembrie a fost pus în funcțiune și unul dintre cele două utilaje gigantice, „Tunnel Boring Machine (TBM)“, care sapă galeriile magistralei de metrou care va traversa cartierul bucureștean Drumul Taberei. Aceste echipamente, cu o lungime de 100 de metri, formate dintr-o freză și mai mulți cilindri hidraulici care permit avansul scutului, excavează tunelul și realizează montajul prefabricatelor denumite bolțari.

Deși au fost aduse în București încă din 2012, utilajele au fost puse în funcțiune abia în ultima parte a acestui an.

7. Inaugurarea podului peste Dunăre de la Calafat – Vidin

La mai bine de jumătate de secol după ce primul pod peste Dunăre dintre România și Bulgaria a fost deschis traficului între Giurgiu și Ruse, un al doilea pod rutier și feroviar între cele două țări a fost inaugurat anul acesta, între Calafat și Vidin. Podul de la Calafat – Vidin, realizat în parteneriat româno-bulgar, a costat în total aproape 300 de milioane de euro, fiind cel mai important proiect de infrastructură inaugurat anul acesta. România și Bulgaria au semnat acordul pentru construirea podului Calafat – Vidin în martie 2000, însă inițierea proiectului a întârziat din cauza fondurilor insuficiente.

Podul de doi kilometri peste Dunăre este parte a coridorului paneuropean de transport care leagă orașul german Dresda de Istanbul (Turcia).

8. Peste 100 de kilometri noi de autostradă

România ar urma să încheie anul 2013 cu o rețea de peste 660 de kilometri de autostrăzi, în contextul în care în ultimele zile ale acestui an sunt programate tăieri de panglici pe 98 de kilometri în jumătatea de vest a țării. După ce în luna mai compania de drumuri a deschis circulația pe 18 kilometri de autostradă între Simeria și Orăștie, ultima lună a anului ar urma să aducă alți 98 de kilometri de autostradă: primul lot din Lugoj – Deva (27,6 km de autostradă și 10,5 km de drum de legătură la standard de autostradă) și loturile 1, 2 și 4 din Orăștie – Sibiu (în total, 60 km).

9. Inaugurarea noii piste de la Aeroportul din Cluj-Napoca

Toamna acestui an a adus și prima pistă de aterizare construită după Revoluție în România, în cadrul Aeroportului Avram Iancu din Cluj-Napoca.

Lucrările la pista de decolare-aterizare de 3.500 de metri au început în septembrie 2011, în prima etapă pista având 2.100 de metri, în urma unei investiții de 30-40 mil. euro realizate din banii Consiliului Județean.

10. Statul începe procesele de concesiune pentru trei autostrăzi

Statul a deschis anul acesta procedurile de construire în concesiune a autostrăzilor Comarnic – Brașov (58 de kilometri), Craiova – Pitești (121 kilometri) și centura de sud a Capitalei (48 kilometri), care vor costa, cumulat, circa 5 miliarde de euro. Statul estimează că lucrările la cele trei autostrăzi pe care vrea să le dea în concesiune vor începe anul viitor, însă până în prezent nu a desemnat investitorii privați care se vor ocupa de construirea celor trei șosele. Companii de construcții din Europa de Vest, din România, dar și din Turcia sau China s-au înscris în cursa pentru concesiunea celor trei drumuri.

Ultimele încercări ale statului de a construi în concesiune autostrada Comarnic – Brașov s-au soldat însă cu un eșec, în condițiile în care pentru acest tronson au fost găsiți constructori în 2010, dar aceștia au renunțat subit la contract. Mai mult, în 2004 guvernul a mai avut o tentativă de construire a autostrăzii Comarnic – Brașov în concesiune, când, la fel, înțelegerile cu firmele desemnate să construiască acest tronson au picat.