Versiunea completă
Bănci și Asigurări

Topul băncilor din România în funcție de numărul de POS-uri instalate

Băncile și-au extins anul trecut rețele de terminale de plată (POS) instalate în magazine, un segment de piață dominat de câțiva jucători și care generează venituri din comisioane de 40 mil. euro pe an, în contextul în care tot mai mulți clienți prind gustul plății cu cardul.

Ciprian Botea · 17 ianuarie 2012 · 3 min de citit

Cea mai extinsă rețea de POS-uri era deținută la sfârșitul anului trecut de BRD, a doua bancă locală după active și care are și cel mai mare portofoliu de carduri de pe piața locală. Banca instalase până la sfârșitul anului trecut circa 24.000 de POS-uri, cu 11% mai mult decât în decembrie 2010.

BCR, banca locală cu cele mai multe active în administrare, avea în decembrie aproape 17.000 de POS-uri, fiind singurul jucător important pe acest segment care și-a restrâns rețeaua pe parcursul anului trecut. La sfârșitul lui 2010, banca avea 17.800 de POS-uri.

“Noi încercăm să eficientizăm la maximum rețeaua de POS-uri și avem aparate care, dacă nu au suficiente tranzacții, sunt mutate în alte locații cu vad mai bun”, afirmă reprezentanții BCR.

Grecii de la Alpha Bank au raportat, în schimb, o creștere cu peste 50% a rețelei de POS-uri, de la 2.700 la 4.200 de unități.

Creșteri semnificative ale rețelelor au consemnat și Banca Transilvania (22%, până la 16.500 de unități), UniCredit Țiriac (21%, până la 11.150 de unități) și Raiffeisen Bank (16%, până la 10.700 de unități).

Jucători importanți pe acest segment de piață sunt și turcii de la Credit Europe și Garanti Bank, cu 10.000 și respectiv 7.340 de unități.

Cele două bănci au avut o strategie agresivă de creștere pe zona cardurilor de credit prin facilități de tipul cumpărături în rate fără dobândă și și-au extins constant numărul de comercianți parteneri, unde au instalat terminale POS. Plățile cu cardul direct în magazin au crescut constant în ultimii ani, tranzacțiile pe acest segment de piață fiind de circa 15 miliarde de lei (4,5 mld. euro) pe an, potrivit datelor BNR. Astfel, la un comision de 1-1,2% din valoarea fiecărei tranzacții, băncile ajung să încaseze anual între 35 și 40 mil. euro.

Tranzacțiile cu carduri la comercianți au fost luate în vizor și de Consiliul Concurenței, care încearcă să vadă în ce măsură există o înțelegere între bănci în privința comisioanelor percepute comercianților.

Comercianții nu pot avea o grilă diferențiată de prețuri în funcție de mijlocul de plată, astfel că un comision mare perceput de bănci pentru tranzacțiile la POS se reflectă în prețul plătit de toți clienții, indiferent dacă aceștia achită cu cardul sau în numerar.

Ultimele date arată că la sfârșitul lunii septembrie existau peste 115.000 de POS-uri, cu 28% mai mult decât în 2008, când criza începea să-și facă resimțite efectele și pe plan local. Rezultă astfel că cele opt bănci care au furnizat ZF date privind numărul de POS-uri dețin împreună o cotă de piață cumulată de peste 85%.

Numărul de POS-uri este cu circa 30% mai mare decât numărul total de puncte de vânzare. Mulți comercianți din retailul modern au POS-uri de la trei sau patru bănci, în timp ce retailul tradițional rămâne în mare parte neacoperit.

Comercianții care au POS-uri de la mai mulți comercianți încearcă să-și eficientizeze astfel costurile, în condițiile în care o tranzacție cu un card emis de o bancă la un POS al altei bănci este taxată cu un comision mai mare decât în cazul în care cardul respectiv ar fi trecut printr-un POS al băncii emitente.

Citește și