Topul celor mai importante 10 evenimente din piața energiei în 2013

1. Ieșirea din insolvență a Hidroelectrica

La finalul lunii iunie, coșmarul prin care a trecut cel mai mare producător de energie din România s-a terminat, Hidroelectrica ieșind din insolvență la un an și șapte zile de la anunțul care a provocat unde de șoc în mediul de business local.

Compania a concediat 700 de angajați, a denunțat contractele directe prin care a pierdut peste un miliard de euro și a intrat din nou pe profit. Băncile o așteaptă din nou la credite, iar oamenii de pe bursă spun că investitorii nu vor fi speriați de anul de insolvență prin care a trecut perla sistemului energetic local. Remus Borza, administratorul judiciar al companiei, a devenit cu 2,2 milioane de euro mai bogat, aceasta fiind valoarea bonusului pentru scoaterea din insolvență a companiei în termenul anunțat, luna iunie. Problema este că în acest moment, din cauza scăderii consumului și a prețurilor, chiar și cel mai ieftin producător de energie din România are dificultăți în a-și vinde electricitatea.

2. Eșecul Nabucco

O așteptare de mai bine de zece ani s-a terminat în iunie cu anunțul sec făcut de austriecii de la OMV: Nabucco Vest, ce a mai rămas din proiectul inițial al Nabucco, a pierdut șansa de a livra gaze azere din zăcământul caspic mamut Shah Deniz II prin intermediul unei conducte de 1.300 de kilometri care unea Bulgaria de Austria via România.

La jumătatea anului trecut, Nabucco a suferit o modificare majoră în contextul în care finanțarea, care presupunea atragerea unor fonduri de 8 miliarde de euro, era foarte dificilă. În cursă mai era TAP, un proiect care trece numai prin trei țări, pornește din Grecia, se oprește în tocul Italiei și este de două ori mai scurt. Acesta a fost câștigătorul.

România rămâne astfel, cel puțin deocamdată, dependentă de importurile rusești care acum îi asigură circa un sfert din consum. Doar anul trecut România le-a plătit rușilor de la Gazprom, prin intermediari, un miliard de euro pentru gazele cumpărate.

3. Reducerea subvențiilor pentru energia verde

Zvonurile privind o schimbare iminentă a schemei de sprijin pentru energia verde au început să circule încă de la finalul anului trecut.

În martie, ANRE a publicat un raport în care se arăta clar că domeniul care a atras investiții de peste 4,5 miliarde de euro în cei mai duri ani de criză a fost supracompensat, dar reducerea nu putea fi realizată legal decât de la începutul anului viitor.

Confruntat cu o presiune crescândă din partea marilor consumatori industriali, care aveau de suportat facturi tot mai mari pe măsură ce comenzile lor erau tot mai mici, Guvernul a luat decizia în iulie de a amâna o parte din sprijinul acordat, în funcție de tehnologie, pentru proiectele deja în funcțiune.

Subvențiile se vor recupera în perioada 2017-2020. Proiectele care vor intra în funcțiune de anul viitor vor intra direct pe o schemă de sprijin redusă.

4. Primii manageri privați

Anul 2013 a fost și anul în care au avut loc cele mai importante numiri în posturi de conducere în cadrul companiilor energetice în baza OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. La mijlocul lunii mai, Daniela Lulache, fostul director general al Fondului Proprietatea în perioada 2008-2009, a fost numită în funcția de director general al Nuclearelectrica.

În iunie, Petru Văduva, fostul CEO al Țiriac Holdings a preluat funcția de director general al Transgaz, transportatorul național de gaze naturale. Virgil Metea, care a ocupat diferite funcții de conducere în cadrul E.ON România, a fost numit în funcția de director general al Romgaz, cel mai valoros activ pe care-l mai are statul român. Tot în iunie, Ștefan Bucătaru, fost CEO al Teraplast Bistrița, a venit la conducerea Transelectrica. Procesul de numire a managerilor privați nu a fost însă lipsit de critici. De exemplu, în cazul Complexului Energetic Oltenia statul a cheltuit 150.000 de euro pentru ca headhunterii să-și dea seama că de fapt cel mai bun manager privat era tot cel numit de stat, adică Laurențiu Ciurel. 

5. În sfârșit, au venit companiile pe Bursă

După ani întregi de promisiuni privind listarea marilor companii din energie, anul acesta două dintre perlele statului au intrat în ringul Bursei. Nuclearelectrica a pus pe bursă un pachet de 10% în septembrie. Oferta publică inițială de vânzare de acțiuni s-a închis la prețul de 11,2 lei, minimul aprobat de guvern în luna iunie, deoarece interesul fondurilor de investiții nu a fost atât de mare încât să urce prețul acțiunilor. Astfel, Nuclearelectrica a strâns 281,8 milioane de lei (63 mil. euro) prin oferta publică inițială (IPO). Nu același lucru s-a întâmplat cu Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România.

Oferta publică inițială prin care statul a vândut 15% din Romgaz a atras un interes uriaș din partea investitorilor, atât fonduri de investiții străine, cât și persoane fizice române, care au pus pe masă peste 2,8 mld. euro. Cererea de acțiuni a fost de aproape 7 ori mai mare decât oferta, ceea ce i-a permis statului să vândă acțiunile la prețul de 30 de lei, aproape de maximul cerut, de 32 de lei, și să încaseze 390 mil. euro. La anul, cele mai interesante companii pe care statul le scoate pe Bursă sunt Hidroelectrica și Complexul Energetic Oltenia.

6. Taxe noi

La începutul lunii februarie, guvernul a instituit o serie de taxe „croite“ special pentru marile companii din energie, aplicarea acestora făcându-se peste noapte, fără nicio discuție în prealabil cu cele mai mari companii din România. Taxele au fost pe monopolul de distribuție și transport al energiei electrice și al gazelor naturale, dar și pe veniturile suplimentare pe care producătorii de gaze le fac în urma liberalizării prețurilor. De la anul va intra în vigoare un nou set de taxe, de data aceasta guvernul instituind tot peste noapte impozite pe construcțiile speciale.

O taxă de 7 cenți pe fiecare litru de carburant vândut în România. / Ultima oră. / Premierul Ponta a anunțat miercuri-seară că s-a înțeles cu președintele Băsescu să amâne introducerea acestei taxe timp de trei luni.

Deocamdată nu se știe cât va plăti fiecare companie pentru impozitul pe construcțiile speciale. Potrivit calculelor ZF din taxa de 7 cenți pe litrul de carburant, într-un an întreg de aplicare, s-ar putea încasa circa 650 de milioane de euro.

7. Revoltele din Pungești

Gazele de șist au devenit unul dintre cele mai fierbinți subiecte din România din cauza conflictelor dintre localnicii din Pungești, comuna vasluiană unde ar trebui să fie amplasată prima sondă de explorare de Chevron, și forțele de ordine. Pe fondul violențelor din zonă, americanii de la Chevron au fost obligați să-și suspende de mai multe ori activitatea pentru că localniciii au blocat accesul echipamentelor în zonă.

Principala temere este legată de modul de exploatare a acestei resurse care are consecințe grave asupra mediului. Potrivit unor informații furnizate de Chevron, singura companie care a declarat oficial că vrea să extragă gazele de șist din România, pentru fiecare sondă se injectează în pământ, la adâncimi care pot ajunge la 4 kilometri, echivalentul unui bazin olimpic de apă cu nisip și o serie de compuși chimici pentru a străpunge straturile geologice și elibera gazele. Mai departe, toată această „soluție“ iese la suprafață și este depozitată pe o arie de dimensiunea a două terenuri de fotbal, urmând a fi tratată.

8. Din nou pe minus

Anul acesta cererea de energie, gaze naturale și carburanți a scăzut din nou, printre explicații fiind iarna mai blândă și vara mai răcoroasă din 2013, situația din industrie, dar și o oarecare modificare a structurii economiei românești însoțită de investițiile pe care companiile le-au făcut în soluții de eficiență energetică, după cum au explicat specialiștii din piață.

Scăderea cererii de energie s-a suprapus cu un an hidro bun, dar și cu o producție de energie eoliană semnificativă, lucru care a dus mai departe la scăderea prețurilor în piață.

Situația a generat dificultăți majore pentru producătorii de energie termo care au costuri mai mari de producție, dar și pentru Nuclearelectrica, firmă care deși are costuri reduse s-a văzut cu contractele reziliate, cumpărătorii preferând să-și cumpere energie de pe piața spot.

9. Memorandumul Rompetrol

În februarie anul acesta, guvernul a încercat să rezolve disputa comercială privind datoriile Rompetrol printr-un memorandum. Documentul prevede ca statul român, care controlează 44,6% din acțiunile Rompetrol Rafinare (RRC), să cedeze un pachet de 26% grupului Rompetrol, acționarul majoritar al companiei, pentru 200 mil. dolari. Totodată, KazMunayGas, proprietarul grupului Rompetrol, se angaja să constituie un fond de investiții kazaho-român în care Rompetrol să dețină 80% din acțiuni și statul român 20%, care să investească în următorii ani un miliard de dolari în proiecte din sectorul energetic.

În schimb, statul ar fi renunțat la litigiile cu Rompetrol care vizau recuperarea sumei de 516 mil. euro, reprezentând contravaloarea obligațiunilor nerăscumpărate de Rompetrol Rafinare de la statul român, în septembrie 2010. În schimbul obligațiunilor, statul a primit acțiuni în companie. Recent însă Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea de aprobare a Memorandumului de înțelegere între statul român, guvernul Ponta, Parlament și grupul Rompetrol.

10. Investiții și noi jucători

Grupul texan Lufkin, specializat în producția de echipamente pentru industria de petrol și gaze, a terminat în iunie anul acesta o fabrică de 130 de milioane de euro în Ariceștii Rahtivani, la Ploiești. Investiția vine să confirme astfel Ploieștiul capitală a industriei petroliere din România.

Piața locală a demonstrat că încă mai este atractivă și pentru marile companii petroliere. Azerii de la SOCAR au apăsat pedala extinderii și au ajuns, potrivit celor mai recente informații, la șapte benzinării în urma unor investiții de 15 milioane de euro.

La rândul lor, rușii de la Gazprom au deschis 13 benzinării și mai au în construcție încă zece.

Compania a anunțat că până în 2015 vrea să ajungă la 120 de benzinării, investiția totală fiind de 150 de milioane de euro.

Ziarul Financiar face retrospectiva de business a anului 2013: care au fost cele mai importante evenimente care au mișcat marile piețe ale economiei românești

Top 10 evenimente în agricultură în 2013

Anul 2013 a adus producătorilor care au mizat pe cereale și pe semințe oleaginoase recolte de aproape 22 de milioane de tone și rezultate cu 50% mai mari față de bilanțul modest din sezonul precedent. Plusul de productivitate în volum nu s-a translatat însă în totalitate și în conturile producătorilor având în vedere că prețurile principalelor materii prime agricole au coborât chiar și la jumătate. Declinul s-a produs pe fondul unor recolte-record atât în regiunea Mării Negre, cât și în alte regiuni mari producătoare. În consecință, fermierii locali s-au văzut cu calculele date peste cap, ceea ce a generat în piață valuri de tensiune între producători și comercianții de materii prime agricole.

Citiți mai multe despre ce a însemnat anul 2013 pentru agricultura României pe fluxul special de retail și agrobusiness de pe www.zfcorporate.ro

Top 10 evenimente ale anului în retailul alimentar

Ultimul an a fost unul bogat în evenimente pentru comerțul local, schimbările de executivi mergând mână în mână cu sutele de deschideri operate de cei mai mulți jucători. După ce și-au împărțit piața comerțului modern jucătorii internaționali își vânează acum țintele de achiziții unii altora.

Citiți mai multe despre ce a însemnat anul 2013 pentru retailul alimentar pe fluxul special dedicat sectorului de retail & agrobusiness al portalului www.zfcorporate.ro

Top 10 evenimente din infrastructura de transport în 2013

Anul 2013 a adus rezilierea unui contract considerat păgubos pentru statul român, cel de construire a autostrăzii Transilvania de către americanii de la Bechtel, dar și un eșec în privatizarea transportatorului feroviar de stat CFR Marfă. Anul 2013 a însemnat însă și un nou pod peste Dunăre, la Calafat – Vidin, precum și peste 100 de kilometri noi de autostrăzi (cea mai mare parte a acestor autostrăzi urmează să fie deschise până la finalul anului).

Citiți mai multe despre ce a însemnat anul 2013 pentru infrastructura României pe fluxul special dedicat sectorului auto și transporturi de pe www.zfcorporate.ro, serviciul de știri cu plată al Ziarul Financiar.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.12.2013