Topul celor mai mari salarii cunoscute
Cel mai mare salariu din România, pentru care există documente oficiale care indică numele și prenumele celui care îl încasează, este cel al lui Ionuț Costea, președintele Eximbank, care a primit în 2009 venituri lunare de 27.000 de euro. Venitul lui, obținut în calitate de șef al unei bănci deținută de stat, este mai mare decât cel primit de doi șefi de multinațională - Alexandrina Gătej (fost C…
Cel mai mare salariu din România, pentru care există documente oficiale care indică numele și prenumele celui care îl încasează, este cel al lui Ionuț Costea, președintele Eximbank, care a primit în 2009 venituri lunare de 27.000 de euro. Venitul lui, obținut în calitate de șef al unei bănci deținută de stat, este mai mare decât cel primit de doi șefi de multinațională – Alexandrina Gătej (fost CEO al Unilever South Central Europe) și Adrian Băicuși (fostul șef al Siemens România), care au avut în gestiune câteva sute sau mii de angajați și afaceri de sute de milioane de euro. Subiect tabu în state precum Belgia, dezvăluirea celor mai mari salarii a devenit subiect de dezbatere atât în mediul politic, cât și în rândul șefilor de multinațională, care adesea folosesc aceste informații pentru a-și negocia pachetele salariale.
Dacă până acum salariile directorilor din multinaționale erau făcute publice numai prin intermediul head-hunterilor, care făceau o medie salarială a ofertelor angajatorilor în funcție de industrie, trecerea din sectorul privat în sectorul de stat a unor directori din marile companii străine a dezvăluit, oficial, primele salarii de multinațională oferite pe piața locală. “Există și salarii mai mari, cel puțin în banking și în asigurări. Mulți dintre cei care au trecut din sectorul privat la stat vor să-și încerce puterile, să beneficieze de o nouă experiență de viață, chiar dacă primesc salarii mai mici”, este de părere George Butunoiu, unul dintre cei mai cunoscuți head-hunteri de pe piața locală și fondatorul George Butunoiu Executive Search Consultants. Rudolf Fedorovici, headhunter în cadrul firmei de executive search Advice Human Resources, crede că în unele industrii – cum este energia, banking, retail și auto, salariile pot fi mult mai mari.
Primul salariu al unui șef de multinațională făcut public a fost cel al Alexandrinei Gătej, fost CEO al Unilever South Central Europe, întrucât ea a fost nevoită să declare un salariu de aproximativ 18.000 de euro pe lună când a preluat funcția de șef al Departamentului Mediul de Afaceri Intern și International al Administratiei Prezidențiale. În prezent, ea este președintele Camerei de Comerț Româno-Americane. De asemenea, un alt executiv, Adrian Băicuși, a fost nevoit să dezvăluie cât încasa din funcția de director general al Siemens România – 20.500 de euro pe lună – când și-a completat declarația de avere în calitate de director general al Transelectrica. Și Doru Voicu, cel care a condus timp de cinci ani dezvoltarea cehilor de la CEZ pe piața locală, și-a publicat salariul după ce a preluat funcția de consilier al ministrului economiei Adriean Videanu. El a câștigat 11.000 de euro pe lună ca membru al top managementului CEZ România.
Ce fac managerii pentru 1.000 de euro pe zi?
Ce trebuie să facă un manager, indiferent dacă e la o companie de stat sau una din privat, pentru a încasa 1.000 – 2.000 de euro pe zi, adică de cel puțin două-trei ori mai mult decât primește într-o lună un angajat remunerat cu salariul mediu pe economie? “În general, succesul unei companii este dat de câțiva oameni, care pot face o diferență enormă în ceea ce privește performanța companiei pe piață și de aceea salariile încasate sunt justificate”, a adăugat Butunoiu, care a plasat anul trecut executivi pe contracte care i-au adus o cifră de afaceri de 430.000 de euro.
În opinia lui Fedorovici, managerii care acceptă să plece din funcții pentru care primesc salarii de 10.000 – 20.000 de euro pe lună pentru poziții în structurile de stat, unde primesc salarii de zece ori mai mici, demonstrează că “alergătura după bani” nu mai este scopul lor în viață. “Ei au depășit nivelul de confort pentru care câștigul salarial este primordial și își dedică eforturile unor alte tipuri de activități, unor experiențe din care învață și care contribuie în mod semnificativ la CV”, a spus Fedorovici.
Cel mai mare salariu net din București a revenit anul trecut unui administrator de fonduri din sectorul 1, care a câștigat anul trecut un salariu lunar de aproape 35.000 de euro, potrivit unor date furnizate de Direcția Generală a Finanțelor Publice București. Toate indiciile privind cel care încasează acest salariu duc către Greg Konieczny, administrator al Fondului Proprietatea.
Datele furnizate de Agenția Națională de Administrare Fiscală arată că cel mai bine plătit avocat din România este din București și a încasat oficial în 2009 un salariu de aproximativ 3 milioane de euro pe lună.
Alte salarii mari vehiculate în piață, dar care nu au fost confirmate în mod oficial, sunt cele ale lui Gunter Grieb, care a pus bazele rețelei de retail Kaufland pe piața locală și care ar fi încasat un salariu lunar de 29.000 euro sau cel al Violetei Ciurel, care a venit la conducerea operațiunilor asigurătorilor Axa, după 13 ani în care a lucrat pentru grupul olandez ING (din care ultimii 6 la Amsterdam) și care ar primi un salariu lunar de 30.000 de euro pe lună. Despre Mariana Gheorghe, șefa Petrom, cea mai mare companie din România, se vehiculează că ar câștiga 20.000 de euro net pe lună, pe când cel mai bine plătit bancher din România ar fi Robert Rekkers, președintele Băncii Transilvania, care are un venit lunar net de 40.000 – 50.000 de euro pe lună, potrivit unor surse. Salarii mari sunt și la Bancpost, unde unele informații din piață arată că Peter Weiss, președintele băncii, ar câștiga peste 20.000 de euro net pe lună.
-
Carmen Ravon, CBRE: În București ar mai trebui să fie cel puțin un mall. Dacă un retailer vrea acum să deschidă 10 spații, nu are unde. Pentru retailul stradal nu văd o mare speranță. Gradul de ocupare din centrele comerciale a ajuns la 99%, iar brandurile care vor să intre în România stau pe liste de așteptareBusiness Construct · 13 noiembrie 2026
-
Ciprian Dascălu, economist-șef BCR: Creșterea economică din T3 față de T2 a fost foarte puternică, peste așteptările noastre. Este cea mai mare creștere de după T1 2022. Ne-am revizuit prognoza pe 2026 la -0,1%, de la -0,7% anteriorZF 24 · 13 noiembrie 2026
-
Pană globală la Microsoft: Outlook, Teams și Copilot au căzut, afectând companii și instituții guvernamentale din întreaga lume. Milioane de utilizatori au rămas fără acces. UPDATE ora 14:00. Serviciile încă nu sunt funcționale, dar Microsoft transmite că le restabilește treptatEveniment · 13 noiembrie 2026