Topul companiilor în care și-ar dori să lucreze studenții români

Companiile auto au început să piardă teren în rândul preferințelor tinerilor, arată un studiu realizat de institutul german de cercetare Trendence, pe un eșantion de peste 6.600 de studenți români.
Cum au ajuns aceste companii în topul preferințelor studenților români?
“Principala atracție a tinerilor este viziunea pe care astfel de companii o au vizavi de pepiniera pe care o formează. Ele oferă o paletă mare de oportunități pentru categoriile de entry level, și-au creat brandul de angajator prin participări frecvente la târguri de joburi și au format ideea de companie care ia tinerii de când au terminat facultatea și pe care îi țin până își formează o carieră”, susține Alexandra Urșeanu, business development manager în cadrul companiei de consultanță în resurse umane Hart Human Resource Consulting.
Cu alte cuvinte, “școala” pe care o oferă aceste companii, programele de training și dezvoltare oferite angajaților și posibilitatea de promovare rapidă, dar și siguranța locurilor de muncă i-au determinat pe tineri să le poziționeze în topul celor mai buni angajatori de pe piața locală.
Băncile sunt printre cei mai populari angajatori din România, spre deosebire de alte țări europene, unde, de regulă, în topul clasamentului angajatorilor preferați se numără angajatorii din audit și consultanță Big 4 (PricewaterhouseCoopers, KPMG, Deloitte și Ernst&Young) sau companiile din IT (Apple și Microsoft).
“Companiile care s-au confruntat până acum cu o imagine mai degrabă «plictisitoare» devin din ce în ce mai atractive pentru studenții în ani terminali, datorită faptului că oferă o siguranță a locurilor de muncă. În ciuda crizei, băncile sunt încă angajatori foarte populari atât în România, cât și în alte țări din centrul și estul Europei”, susține Caroline Dépierre, director de cercetare în cadrul institutului Trendence.

La nivel european, compania de audit și consultanță PricewaterhouseCoopers a fost în topul preferințelor studenților europeni atât anul acesta, cât și anul trecut, deși în România compania nu a reușit să se poziționeze decât pe locul 13 în top.
Studenții români nu par însă a fi foarte influențați de criză atunci când vine vorba de așteptările salariale la absolvire- ei vor un salariu net de 800 de euro pe lună- însă așteptările lor nu se pot compara cu ale celor care au deja un loc de muncă și sunt mai realiști.
“Să fii un absolvent cu o experiență practică limitată, un job în «lumea reală» ar putea părea un pic deplasat, iar acest lucru ar putea avea un impact asupra modului în care absolvenții își evaluează abilitățile. Ei au abilități teoretice foarte bune, importante în timpul școlii, și nu știu sigur ce îi așteaptă când au un loc de muncă”, mai spune Dépierre.
Însă nu salariile oferite pentru pozițiile de entry level sunt cele mai motivante pentru tinerii absolvenți, ci oportunitățile de carieră, programele de training și eticheta pe care o pun aceste companii pe angajații pe care “îi cresc”, spun specialiștii.

Mai bine de jumătate din studenții români (58,3%) consideră că ceea ce învață la facultate le este folositor pentru cerințele de pe piața muncii, deși directorii de resurse umane se plâng adesea că trebuie să-i implice pe tineri în programe de training imediat după angajare, pentru că lipsa experienței practice îi face să nu se poată descurca la sarcinile elementare de la locul de muncă. Mai optimiști decât studenții noștri sunt însă cei francezi sau bulgari, care cred în proporție de peste 70% că abilitățile dobândite în urma absolvirii cursurilor din facultate le furnizează capacitățile necesare pentru piața muncii. Cei mai realiști din acest punct de vedere sunt nemții, întrucât 47% dintre aceștia nu sunt de acord cu această idee.