Topul integral al băncilor pe 2011. Ce active dețin și ce profit/pierdere au avut

Creșterea economică de anul trecut de 2,5% s-a văzut parcă puțin în sistem, care a reușit să-și mărească activele cu 3,5% (12 mld. lei), până la 354 mld. lei (82,3 mld. euro).

Nimeni nu știe cu adevărat câți “scheleți” mai poartă băncile în seifuri și cât de bine sunt provizionați. Oricum, bancherii trebuie să scoată venituri și profit din aceeași masă de clienți, având în vedere că economia nu dă semne că o ia puternic din loc. Pe de altă parte, băncile sunt nevoite să-și întoarcă privirea și către curtea proprie pentru a deveni mai eficiente dacă vor să iasă la lumină cu rezultate pe plus. De fapt o întreagă lume caută noi modele pentru viitor, având în vedere că analizele indică un număr prea mare de bănci pentru cât business poate fi produs.

De un deceniu se vorbește în România că sunt prea multe bănci, dar până acum nu s-a întâmplat nimic. Pur și simplu băncile sunt “prizoniere” în România. Acționarii unora ar vrea să vândă și să scape dintr-o piață extrem de grea și imprevizibilă, dar nu au cui și nici nu vor să vândă pe un euro.

Totuși sunt cazuri în care acționarii ar fi bucuroși să dea banca gratis dacă cel care cumpără își asumă rambursarea imediată a finanțărilor acordate atât prin împrumuturi directe, cât și prin depozite. Iar în joc sunt câteva miliarde bune de euro.

BCR rămâne cea mai mare bancă din sistem după active și nimeni nu o poate întrece fără o achiziție. Dar activele deținute, respectiv portofoliul de credite, nu produc suficient pentru a acoperi cheltuielile.

După ce în 2010 fusese încă pe profit, BCR, controlată de grupul austriac Erste, raportează pentru anul trecut o pierdere de 327 mil. lei (77 mil. euro), conform standardelor românești de contabilitate (RAS).

Pentru Erste, BCR pare o durere de cap având în vedere suma imensă plătită pentru achiziție – 3,75 mld. euro pentru 60% din acțiuni, plus finanțarea acordată.

BCR începe anul cu un nou președinte executiv, ceho-americanul Tomas Spurny, al patrulea conducător din ultimii cinci ani.

BCR este greu de digerat și va dura ani buni până când va deveni o mașină de făcut bani pentru grupul austriac.

BRD rămâne numărul doi ca mărime, dar este numărul unu la profit în tot sistemul, ceea ce pentru francezii de la Société Générale, principalul acționar, contează cel mai mult.

Anul trecut BRD a raportat un plus de 472 mil. lei, beneficiind de rețeaua pe care a construit-o în anii de boom. În acești ani de criză BRD și-a asumat riscuri mai puține și de aceea nu și-a mărit bilanțul, preferând să piardă cotă de piață pe active.

Această strategie se va vedea în timp dacă este bună sau nu. Banca Transilvania pare un câștigător al crizei având în vedere că a acumulat cotă de piață, urcând chiar pe locul trei. Activele deținute au adus un câștig de 146 mil. lei. Raiffeisen, fără să iasă mult în față, și-a conservat cota de piață reușind să obțină un câștig de 316 mil. lei, al doilea ca mărime după BRD.

Interesant este că tot sistemul bancar a avut o pierdere de 430 mil. lei, în timp ce primele trei bănci ca profitabilitate au raportat un câștig cumulat de 934 mil. lei.

CEC Bank, deținută integral de stat, a câștigat teren pe active, venind pe locul patru în sistem, dar la profit este pe locul 11, cu 37,9 mil. lei. Dar având în vedere cum arată tot sistemul, orice instituție de credit care a raportat profit se poate considera câștigătoare. UniCredit este pe locul șase la active, active care i-au adus însă un câștig mai mic anul trecut, respectiv 103 mil. lei.

Grupul de bănci ING, Citibank și RBS, care au puterea să își selecteze clienții, rămâne în top 10 la profit.

Bancpost, o instituție de credit care a pierdut destul de mult sânge în anii anteriori și a fost nevoie de injecții de capital din partea acționarului EFG Euro bank, a reintrat pe profit cu un câștig de 16,6 mil. lei.

Alpha, o altă filială de bancă grecească, a început să-și curețe bilanțul și a fost nevoită să raporteze o pierdere de 117 mil. lei. Același lucru s-a întâmplat și la Banca Românească, controlată de National Bank of Greece, care a marcat un minus de 120 mil. lei.

O nebuloasă continuă să fie Volksbank, care a fost nevoită să raporteze o pierdere de 635 mil. lei la active de 17,7 mld. lei. Austriecii, cei care dețin banca de la București, plătesc cu vârf și îndesat expansiunea imobiliară și fostul management care a fost lăsat să facă ce a vrut atât timp cât totul era pe plus.

În ultimii ani, austriecii au fost obligați să injecteze în capitalul filialei din România peste 1,3 mld. lei (peste 300 mil. euro) ca să țină banca la suprafață.

Anul 2012 va fi încă un an economic dificil, iar bancherii vor încerca să stoarcă cât mai mult din clienții buni ca să-și acopere provizioanele impuse de creditele neperformante care continuă să apară.

Volumul de business nu va crește și de aceea lupta pentru clienți va fi în continuare aprigă. De altfel și lupta pentru finanțare internă este la baionetă având în vedere că de la centru nu mai vin bani. Guvernatorul BNR crede că acest clasament bancar va suferi modificări importante. Dar prizonierii fie scapă, fie sunt mâncați de ceilalți. Pe businessul căror bănci se vor bate cei mari?

CLICK PE POZA PENTRU IMAGINEA MARITA