Total / de Ziarul de duminică

Nassir Ghaemi – Genialii. Descoperirea legăturilor dintre leadership și bolile mentale. Traducere din limba engleză de Magda Dumitru. In Genialii, Nassir Ghaemi studiaza indeaproape carierele si situatiile de criza ale unor lideri notabili precum Lincoln, Churchill, Ghandi, Martin Luther King, Jr., JFK si altii pentru a-si construi un argument pe cat de controversat, pe atat de convingator: aceleasi trasaturi caracteristice persoanelor cu tulburari mentale – realismul, empatia, rezilienta si creativitatea – ii fac pe acestia cei mai buni lideri in vremuri de criza. Combinand analiza patrunzatoare a dovezilor istorice cu ultimele cercetari din domeniul psihiatriei, Ghaemi demonstreaza cum aceste calitati au contribuit la un leadership de exceptie in cele mai potrivnice circumstante. Ipoteza lui Ghaemi este robusta si expansiva, explicand de ce oamenii perfect sanatosi precum Neville Chamberlain si George W. Bush au fost niste lideri atat de slabi. Desi oamenii sanatosi sunt lideri mai buni in vremuri pasnice, sanatatea mintala poate reprezenta o labilitate severa in momente de criza. Analiza indrazneata si documentata a lui Ghaemi ne ofera noi si puternice instrumente pentru a afla cine ar trebui sa ne conduca. Dar mai presus de toate, ne incurajeaza sa regandim perspectiva actuala asupra bolii mentale ca fenomen eminamente negativ.

Mary Roach – Bagaj pentru Marte. Știința vieții în vidul cosmic. Traducere de Doru Căstăian. Spatiul este o lume lipsita de lucrurile de care avem nevoie pentru o viata tihnita: aer, gravitatie, dusuri fierbinti, produse proaspete, intimitate, bere. Explorarea spatiului seamana intrucatva cu explorarea umanitatii insesi. La cate poate renunta cineva? Cate ciudatenii poti indura? Ce s-ar intampla daca n-ai mai merge timp de un an? Sau daca n-ai mai face sex? Sau daca n-ai mai putea mirosi o floare? Ce se intampla daca vomiti in casca in timpul unei calatorii in spatiu? Poate supravietui o fiinta umana unui salt de urgenta la viteza de 27.350 km/h? Pentru a raspunde la toate aceste intrebari, agentiile spatiale se folosesc de tot felul de simulari spatiale, care de care mai bizare. Asa cum are sa descopere chiar autoarea, e posibil sa vezi spatiul fara ca nici macar sa parasesti Pamantul. De la toaletele de pe navetele spatiale pana la testarea unui nou tip de capsula spatiala NASA intr-un crash test (cu un cadavru pe post de astronaut), Mary Roach ne face un tur incredibil al stiintei vietii in spatiu si al spatiului pe Pamant.

Mary Roach este autoarea bessellerurilor Stiff: The Curious Lives Of Human Cadavers, Spook: Science Tackles The Afterlife si Bonk: The Curious Coupling Of Science And Sex.

John von Neumann – Calculatorul și creierul. Traducere din limba engleză de Alina Luca. Aceasta carte reprezinta viziunea unuia dintre cei mai mari matematicieni ai secolului XX cu privire la analogiile ce se pot face intre masinile de calcul si creierul uman. John von Neumann ajunge la concluzia conform careia creierul functioneaza partial in sistem analogic, partial in sistem digital, dar foloseste un limbaj special, statistic, deosebit de cel folosit in cadrul operatiilor realizate de computerele construite de om. Aceasta editie are un nou Cuvant inainte, scris de catre doua personalitati marcante din domeniul filosofiei, neurostiintei si teoriei cunoasterii, Paul M. Churchland si Patricia S. Churchland.

Brian Christian – Omul cel mai uman. Ce ne învață interacțiunea cu calculatorul despre ce însemană să fii viu. Traducere din limba engelză de Ianina Marinescu. Omul cel mai uman este o explorare provocatoare, plina de exuberanta si profunzime a modului in care computerele remodeleaza ideile noastre despre ce inseamna sa fii uman. Punctul de plecare al cartii este testul Turing, desfasurat anual, in care oamenii se iau la intrecere cu programe de inteligenta artificiala pentru a stabili in ce masura computerele pot gandi. In 2008, cel mai bun program de inteligenta artificiala mai avea nevoie de numai un singur vot pentru a trece testul Turing. In 2009, Brian Christian a fost selectionat sa participe la test si el a facut tot posibilul pentru a se asigura ca Homo sapiens va triumfa.
Incercarea autorului de a fi considerat mai uman decat un computer deschide o fereastra catre insasi natura noastra. Intercaland fenomene moderne precum centralele pentru serviciul clienti, barbati folosindu-se de dialoguri programate pentru a agata femei in baruri, din perspectivele unor domenii ca sahul, psihiatria si dreptul, Brian Christian analizeaza problemele filosofice, biologice si morale pe care le ridica testul Turing.
O definitie esentiala a omului a fost cea de fiinta care poate rationa. Daca si computerele pot rationa, ce inseamna asta din punctul de vedere al locului special pe care ni l-am rezervat in lume?

Brian Christian detine o dubla licenta a Universitatii Brown, in informatica si filosofie, si un Masterat in Arta Poeziei. Lucrarile sale au aparut atat in reviste literare, cat si stiintifice.