Tradițional și artificial prin Dobrogea/ de Ziarul de duminică

Bruno Andreșoiu, Andrei Șerbescu, Steluța Pârâu, Paul Drogeanu, Augustin Ioan

Olane. Case tradiționale din Dobrogea

Igloo patrimoniu

Ediție bilingvă română engleză. Traducere în limba engleză – Smaranda Nicolau, Andrei Nastac. Prefață de Bruno Andreșoiu. Fotografii de Șerban Bonciocat și Bruno Andreșoiu. Un album excepțional, precedat de mai multe texte care lămuresc istoria olanelor la noi, influența meriteraneeană ș.a.m.d.

Construit ca un volum ce încearcă să surprindă ceea ce a mai rămas din arhitectura tradițională a zonei, noul album igloopatrimoniu își propune, în mod explicit să (re)trezească interesul pentru casa tradițională din Dobrogea și să constituie o bază de imagini pentru viitoare politici de conservare. Fie că este vorba despre gospodării înstărite sau despre locuințe în plină ruină, toate imaginile din album cartografiază specificul acestui spațiu confruntat în ultimii ani cu invazia materialelor contemporane artificiale și a formelor care au migrat din arhitectura oricum îndoielnică a orașelor. Autorii își propun să ofere o perspectivă bine documentată asupra arhitecturii tradiționale a Dobrogei, promovând specificul locului, precum și responsabilitatea și nevoia de implicare în actul de arhitectură.

Autorii vor să încurajeze conservarea bogatului patrimoniu al locului și bunele practici în privința arhitecturii noi din zonă, pentru ca aceasta să beneficieze în continuare de un mediu construit coerent.

Dobrogea este o regiune aparte a țării nu doar din punct de vedere arhitectural, ci mai ales din punct de vedere geografic, istoric, etnografic și cultural. Multiculturalismul care a caracterizat zona încă din epoca stăpânirii grecești, numeroasele etnii care s-au așezat aici de-a lungul timpului – români, turci, tătari, greci, lipoveni, ucrainieni, italieni, evrei etc. -, au determinat apariția unor forme de viață socio-culturale unice în tot cuprinsul țării. Prin urmare, apariția acestui album nu numai că aduce publicului o zonă de patrimoniu destul de puțin cunoscută, dar redeschide și o discuție mai amplă în jurul Dobrogei, care trece dincolo de componenta arhitecturală, ajungând și la probleme de urbanism, sociologie și antropologie.