Tragedia de la Giulești, două cauze majore: lipsa disciplinei din spitale și a standardelor de construcție

La privat cei care ridică spitale își iau consultanți străini “pentru că dacă se decide implementarea unor reguli de obicei autoritățile române sunt mai catolice decât catolicii”, după cum spun oameni din mediul de business.

“Nu știu să existe standarde pe partea de proiectare spitale”, a spus arhitectul Alina Radu, care adaugă faptul că a fost pusă în situația de a proiecta clădiri pentru un alt minister și că proiectul de lege pentru standardele în acel domeniu sunt în curs de elaborare. Arhitectul a mai dat exemplul unui studiu pentru construirea de clădiri destinate persoanelor în vârstă, studiu realizat înainte de intrarea României în UE, și care s-a întins pe un an pentru că nu avea elemente de la care să pornească. Alina Radu spune că în aceste condiții singura șansă a arhitectului este “de a fi suficient de abil în a anticipa anumite tendințe”. Altfel, s-ar putea trezi că o lucrare demarează, iar standardele de construcție apar pe parcurs.

Părerea este susținută și de reprezentanți ai mediului de business care se confruntă cu aceeași problemă. Investitorii care construiesc spitale private spun că încep proiectul de la cerințele pompierilor prin care trebuie să demonstreze că pot scoate victimele în caz de incendiu în câteva minute altfel nu primesc aprobările. Culoarele și scările trebuie să fie suficient de mari astfel încât să permită evacuarea și transportul oamenilor pe targă, și este necesară existența unui generator de curent electric.

Pe de altă parte, legislația solicită existența unui tip de mobilier antistatic sau a unei vopsele speciale, iar în general toate elementele dintr-un spital trebuie să fie cât mai puțin inflamabile.

Alte cerințe se leagă de aerul care intră într-o anumită sală de operație și care trebuie să aibă un anumit grad de filtrare. De circulația aerului dintr-un spital se leagă apariția infecțiilor intraspitalicești. Spre exemplu într-o sală în care se efectuează operații ginecologice nu pot fi efectuate operații de ortopedie pentru că gradul de filtrare a aerului este diferit. Dacă pe de o parte există reglementări privind gradul de filtrare, mobilier sau vopsea, circulația rufelor murdare, cei care construiesc spitale nu au informații legate de zona unde trebuie amplasat spitalul, care sunt cerințele legate de numărul de locuri de parcare, de numărul de ambulanțe, ce ar trebui să aibă diferit un spital situat la periferie comparativ cu unul din centru.

Disciplina, principala problemă în sistemul de sănătate

Recentul incident de la Spitalul Panait Sârbu (Maternitatea Giulești) din Capitală soldat cu moartea a cinci nou-născuți a scos la iveală, pe lângă o infrastructură spitalicească extrem de slab dezvoltată, și lipsa de organizare și disciplină din spitalele românești, care se reflectă încă de la intarea pe poarta spitalului, unde nu există recepții sau birou de informații, iar la primul contact cu medicii nici nu știi cui să te adresezi pentru că nu au ecusoane de identificare.

Problema nu este lipsa regulilor pentru că atât medicii, cât și asistentele și restul personalului sanitar sunt obligați să poarte ecusoane de identificare, așa cum există și obligativitatea unor ghișee de informații și relații publice, ci faptul că aceste regulamente nu se aplică. “Este vorba de disciplina internă, de neaplicarea regulamentelor de ordine interioară”, spune un fost manager de spital. Managementul spitalului ar trebui să asigure implementarea tuturor acestor măsuri, numai că nu este clar cine-i controlează pe manageri. Majoritatea spitalelor din România au trecut de la 1 iulie în administrația Primăriei, ceea ce înseamnă că primarii trebuie să facă acest lucru.

Situația generată la Panait Sârbu, când Ministerul Sănătății nu s-a pus de acord cu Primăria Capitalei cine trebuie să facă aceste demiteri, a readus în discuție utilitatea descentralizării. În final, Primăria Capitalei a fost cea care a demis managerii.

Pe de altă parte, toți managerii din România trebuie să fie acreditați de Școala Națională de Sănătate Publică și Management Sanitar. Întrebat de ZF ce studiază, Cristian Vlădescu președintele Școlii, a spus: “principiile de bază ale managementului de la evaluarea nevoii de alocare a resurselor la modalitățile de funcționare aplicate spitalelor din România”.

Incendiul de la Maternitatea Giulești nu este singurul care a marcat istoria recentă a Capitalei, incidente similare având loc la Complexul Dragonul Roșu și la căldirea de birouri Millennium Business Center. Horia Mihai Nicolescu, vicepreședinte al Asociației pentru Securitate la Incendiu spune că sunt probleme în ceea ce privește legislația din domeniu, care nu este adaptată specificului fiecărei activități.

Sunt sau nu probleme de finanțare?

Într-o declarație pe marginea situației de la Spitalul Panait Sârbu, președintele Traian Băsescu a adus în discuție risipa din sistemul sanitar și faptul că “ceva se întâmplă, dacă din 2001 până acum creșterea de patru ori a bugetului nu a avut niciun impact pentru sistemul de sănătate”. Fondurile pentru sănătate sunt de circa 5 mld. euro anual, aproape 4 mld. euro bugetul Casei Naționale și circa 1 mld. euro bugetul Ministerului.

“Veți vedea în aceste zile, probabil, dacă n-ați văzut încă, ca primă opțiune a tuturor (pentru dezastrul de la Giulești – n.r.), ideea de subfinanțare, și eu nu susțin că sistemul sanitar românesc este suficient finanțat, dar, înainte de a discuta de subfinanțare, trebuie să discutăm despre stoparea risipei din sistemul sanitar, un sistem care în 2001 avea o finanțare de un miliard de euro pe an, iar astăzi are o finanțare de peste patru miliarde de europe an”, a susținut Traian Băsescu, citat de Mediafax.

“Nu știu să existe standarde pe partea de proiectare spitale”, a spus arhitectul Alina Radu