Traian Băsescu descoperă corupția din Ministerul de Interne: Unde pui degetul apar elemente de corupție

Agitație mare ieri la prezentarea bilanțului Ministerului Administrației și Internelor. Președintele Traian Băsescu a tunat și a fulgerat: Ministerul de Interne este o structură coruptă, unde pui degetul iese la iveală corupția. Președintele descoperă acum situația alarmantă din cea mai birocratică structură a Guvernului – Ministerul de Interne. Dar problema este veche, timp în care la conducerea instituției s-au aflat și miniștri ai PDL, în frunte cu eminența cenușie a partidului, Vasile Blaga. Cu 150.000 de oameni, între care în jur de 60.000 de polițiști, Ministerul Administrației și Internelor se află de ani buni în centrul unor afaceri scandaloase – fie că vorbim despre eliberarea permiselor auto, despre angajări ilegale sau lupta pentru controlul serviciului secret al Internelor, ochiul și timpanul oricărui ministru de resort. Scandalul polițiștilor corupți de la frontiere nu este decât ultimul episod din lungul șir de ilegalități constatate în Ministerul de Interne.

De când președintele Traian Băsescu se află în fruntea statului, din 2005, schema de personal din Ministerul Administrației și Internelor a crescut cu 50%, de la 104.000 de angajați în 2005 la 158.000 în 2010. Salariile din administrația publică, cea care îi cuprinde și pe o parte dintre salariații Ministerului Administrației au fost întotdeauna cu mult peste salariul mediu net pe economie – în vara trecută, când salariul mediu pe economie era de 368 de euro, în administrație acesta avea un nivel de 537 euro. Însă, când s-a pus problema restructurărilor, cei mai vehemenți protestatari au fost cei din Ministerul Administrației și Internelor – de altfel, demisia lui Vasile Blaga, în toamna trecută, are legătură, cel puțin formal, cu protestul polițiștilor. Ce a constatat ieri actualul ministru? Că ministerul trebuie reformat. Ce spune președintele Băsescu? Că structura este coruptă peste limită: “Oriunde pui degetul apar elemente de corupție, fie că vorbim de ceea ce am văzut anul trecut la Pi-tești, cu permisele auto, zilele acestea prin frontiere”.

Dacă vorbim însă de corupție, unul dintre cazurile cu implicări la vârf a fost acela al arestării senatorului Cătălin Voicu care are legătură cu elementele cercetate de serviciul secret al ministerului. Tot acest serviciu a fost cauza demisiei a doi miniștri PSD ai internelor, Liviu Dragnea și Gabriel Oprea, la începutul lui 2009. În 2010 și începutul lui 2011, scandalul s-a mutat în angajările ilegale din minister. Șefii Jandarmeriei au fost demiși și sunt în cercetare ofițeri superiori din MAI. Fostul șef al Poliției Române, Petre Tobă, ar fi știut ce se petrece în minister, dar a tăcut. Demisia chestorului Fătuloiu, secretar de stat în MAI, s-a produs pe fondul unui scandal de corupție. Corupția din vămi este doar ultimul episod din lunga epopee a scandalurilor de la Interne.

Unde ne aflăm acum?

Este nevoie de o evaluare la sânge, susține Traian Băsescu: “Orice numire cu sprijin politic la conducerea inspectoratelor județene de poliție nu face decât să vă decredibilizeze. (…) Este greu pentru un șef de inspectorat județean să se impună (…) când el profesional este șubred și se știe că a fost numit cu sprijinul partidului X și va pleca odată ce acel partid va pleca de la guvernare”.

Șeful statului mai susține că privind harta României, se vede de la mare distanță unde Poliția este tolerantă cu grupurile de crimă organizată: “Nu avem șanse dacă nu se construiește un concept de colaborare a Poliției locale și MAI, nu avem șanse dacă în fiecare an venim cu promoții întregi fără ca în interiorul aparatului existent să facem necesara curățenie”.

“Luând harta se vede de la mare distanță unde Poliția este tolerantă cu grupurile de crimă organizată, de romi sau de români. Vă pot enumera județele unde Poliția trebuie să fie mai atentă cu ce se întâmplă acolo. Cred că trebuie să vă mențineți prioritățile și ele nu trebuie să fie doar declarative. Siguranța cetățeanului. În regulă. Luptăm pentru ea, luptați pentru ea. Lupta împotriva evaziunii fiscale, luptați pentru ea în noul cadru. Lupta împotriva crimei organizate. Am mai cerut-o, o cer din nou: vreau să pulverizati grupurile de crimă organizată de la nivel județean și de la nivel național, dacă există. Vreau să știu că ați demontat toate aceste grupări ale ticăloșiei și vreau să contribuiți la a se afla către ce zone se duce protecția acestor grupuri”, a susținut Traian Băsescu.

Nu este însă destul de târziu un asemenea îndemn venit de la un președinte aflat în fruntea statului de șapte ani?

În fața valului de critici, Traian Igaș, ministrul de resort, promite reforme, așa cum o face și șeful Guvernului, Emil Boc.

“Aștept în Guvern să văd cu ce propunere vine (Traian Igaș – n. red.) și, dacă va fi nevoie, voi interveni peste ea”, a spus Boc, citat de Mediafax, întrebat dacă a stabilit o dată până la care Traian Igaș să prezinte un plan de restructurare a ministerului.

Întrebat în legătură cu afirmațiile șefului statului că de 20 de ani Ministerul de Interne nu a fost restructurat, premierul a arătat că sunt două ministere restante care nu și-au făcut restructurarea: Ministerul de Interne și Ministerul Finanțelor.

“Sunt două ministere restante care nu și-au făcut restructurarea: Ministerul Finanțelor și Ministerul de Interne. Am spus-o direct, cu subiect și predicat, și, evident, am solicitat miniștrilor să apese pe accelerație pentru finalizarea procesului de restructurare și modernizare la cele două ministere. Le-am spus-o direct, acolo, la bilanț (bilanțul Ministerului de Interne – n.r.)”, a arătat Boc.

Potrivit lui Igaș, obiectivul principal în acest an este regândirea conceptului de ordine și siguranță publică, strâns legat de modernizarea structurilor MAI.

“Procesul de modernizare a ministerului va fi intensificat în anul 2011, astfel încât la final să se ajungă la un sistem suplu și eficient, adaptat la cerințele Uniunii Europene și la nevoile cetățeanului. Obiectivul principal în acest an este redefinirea conceptului de siguranță a cetățeanului. Regândirea acestui concept de siguranță a cetățeanului este în strânsă legătură cu procesul de modernizare a inspectoratelor generale și structurilor subordonate.”

Încrederea în MAI, la cele mai joase cote din istorie

Potrivit lui Igaș, sunt foarte multe structuri în MAI care fac același lucru, respectiv gestionează ordinea și siguranța publică: Jandarmeria, Poliția Română, Poliția Locală.

Igaș admite că încrederea cetățeanului în structurile MAI este la cele mai scăzute cote din istorie, în contextul în care pentru a-și desfășura misiunile angajații MAI au nevoie de sprijinul oamenilor.

El aduce în discuție și birocrația din MAI. Potrivit ministrului de resort, media europeană a cadrelor de ordine publică este de 300 de lucrători la 100.000 de locuitori, pe când România are, cu tot cu Poliția Locală, aproximativ 500 de lucrători la 100.000 de persoane.

Igaș dă asigurări că noul concept de ordine publică va elimina paralelismele din executarea misiunilor și va crea mecanismele necesare pentru asigurarea unei legături permanente cu comunitatea prin desemnarea de polițiști cu atribuții exprese în cunoașterea permanentă a modificărilor survenite în situația operativă de pe raza de competență.

De asemenea, ministrul spune că ar crește performanța dispozitivelor de ordine și siguranță publică prin acțiunea în sistem integrat.

“Vor fi diminuate efectivele de jandarmi destinate pazei prin reducerea numărului obiectivelor în pază și transferul în stradă al centrului de greutate al activității poliției și jandarmeriei, scopul fiind îmbunătățirea siguranței stradale și relației cetățean-polițist. Va crește, în acest fel, ponderea unităților destinate asigurării și restabilirii ordinii publice în structura de forțe a Jandarmeriei Române”, a spune Igaș.

Ce va ieși însă din această restructurare se va vedea abia când ea va fi pusă în practică.

Cum este posibil ca 14% din polițiștii de frontieră să fie sub arest, iar șefii lor să rămână încă în funcții?

Numărul polițiștilor de frontieră aduși la Direcția Națională Anticorupție (DNA) în ultima lună din vămile de la granițele cu Moldova, Ucraina și Serbia a ajuns la 185 (unii sunt arestați pentru 29 de zile, alții au fost reținuți doar pentru 24 de ore, cu limitarea posibilității de deplasare), dar nimeni nu a pus problema ce se întâmplă cu șefii lor de la București, sub ochii cărora se petrec aceste lucruri.

Pe statul de plată al Poliției de Frontieră se aflau, la finele lui decembrie trecut, potrivit datelor Ministerului de Interne, 1.346 de inspectori, directori, ofițeri și agenți ai Poliției de Frontieră. 13,7% dintre ei sunt cercetați – 185 din 1.346. Spre comparație, doar 29 de vameși au fost arestați în același interval de timp. Tunurile au fost puse pe Administrația Vămilor, aflată în subordinea ANAF. Șefii Poliției de Frontieră, chestorul principal Ioan Buda, chestorul de poliție Mihai Brătan și comisarul-șef de poliție Mihai Ivănescu nu au scos în această perioadă niciun cuvânt și nu au oferit nicio explicație.

În vreme ce la nivelul Ministerului de Interne tăcerea este desăvârșită, la nivelul ANAF au început disculpările. Președintele ANAF, Sorin Blejnar, a susținut ieri că niciunul dintre vameșii anchetați de DNA în dosarele vămilor nu a fost angajat în timpul mandatului său. Blejnar mai are o justificare: din toate persoanele arestate preventiv în dosarele vămilor, doar 15% sunt vameși, restul fiind polițiști de frontieră și contrabandiști.

Blejnar nu crede, după cum singur afirmă, în externalizarea serviciilor vamale. Oricum, vameșii cercetați au fost suspendați din funcție, însă nu pot fi concediați până la finalizarea anchetelor.