Transparenta ar fi evitat multe intrebari stanjenitoare

Momentul
In 1999-2000 s-a incercat prima data privatizarea Petrom. Procesul nu a putut fi incheiat datorita lipsei de oferte acceptabile si conforme cu caietul de sarcini stabilit initial. Principala cauza a fost situatia pietei in domeniu, unde tocmai avusesera loc achizitii si fuziuni importante. Pentru ca nu era vorba de o”gaura neagra” (compania avand alte probleme decat profitabilitatea) s-a decis atunci reluarea procesului decat o vanzare pripita in conditii dezavantajoase.
Privatizarea putea fi reluata in 2001 in conditii care devenisera mult mai favorabile. Guvernul Nastase a preferat insa sa tergiverseze. A angajat un nou consultant international (alti bani, alta distractie). Nimeni nu a putut afla ce s-a reprosat vechiului consultant, din moment ce noul consultant a oferit aproape aceeasi solutie! S-au “pierdut” insa un an si cateva milioane de euro (parte, in cine stie ce buzunare). Dupa asta a inceput lungul sir al promisiunilor neindeplinite si al amanarilor fara termen. Dan Ioan Popescu, ministrul de resort, declara in Senat, la sfarsitul anului 2002, raspunzand unei motiuni simple initiata de PD: “in primele sase luni ale anului urmator (2003) vom finaliza privatizarea Petrom”.
Cert este ca privatizarea celei mai mari si mai importante companii romanesti se realizeaza cu aproape trei ani intarziere! Am putea spune “mai bine mai tarziu…” Stim insa cat ne costa toate aceste intarzieri. Dupa astfel de “performante” nu mai avem de ce sa ne miram ca Bulgaria ne-a luat-o inainte!
Noi toti am pierdut, dar unii au castigat! Petrom a mai fost supta de capusele cunoscute si, mai ales, a mai putut fi utilizata ca instrument politic inca trei ani! Domnul Nastase tocmai aflase ca “cine are Petrom are puterea economica si cine are puterea economica, are si puterea politica”. Doar un mic exemplu, foarte cunoscut, privind utilizarea acestei filozofii de catre PSD: la referendumul pentru modificarea Constitutiei, in toata mass-media au aparut, zilnic, timp de cateva saptamani, reclame imense care spuneau ceva foarte important: “si petrolistii voteaza Constitutia”!?? Cum sa mai intervina Guvernul pentru stoparea furturilor din companie cand el “intervine” folosind banii companiei in interesul sau, ilegal, adica tot furand! Cum sa mai ceara Guvernul plata datoriilor restante catre buget cand el ordona folosirea multor zeci de miliarde de lei din banii companiei pentru scopuri pur politice!
Daca privatizarea Petrom ar fi fost reluata cu seriozitate de la inceputul anului 2001, asa cum administratia Nastase a promis, situatia Romaniei si perspectivele sale ar fi acum cu totul altele.

Transparenta
Cunoscuta lipsa de transparenta a guvernarii Nastase s-a manifestat din plin si in procesul atat de “delicat” si “benefic” al privatizarii Petrom. Presa si opinia publica au putut afla in toti acesti trei ani si jumatate numai lucruri deja depasite, iar explicatiile cerute au ramas permanent fara raspunsurile normale. Nici acum nu stim (probabil nici nu vom afla curand) de ce unele companii care s-au inscris initial in procesul de privatizare au fost eliminate, iar altele, care in mod evident nu indeplineau unele criterii anuntate initial, au fost mentinute pana in faza finala. Nu exista minimul de informatii, normal in orice democratie, despre conditiile in care a fost vanduta companiia. S-au rezolvat in acesti trei ani si jumatate problemele de proprietate asupra terenurilor sau unele din problemele de mediu? Se vinde compania cu rafinaria Arpechim Pitesti inclusa, cu sau fara vreo clauza speciala referitoare la ea? Sunt in contract clauze speciale privind mentinerea obligatorie a unor activitati sau a unui anumit numar de personal?
PSD, reprezentat prin domnii Adrian Nastase si Dan Ioan Popescu, se comporta de parca ar vinde o proprietate a partidului si nu “cea mai mare si cea mai importanta societate detinuta de stat” (adica de noi toti).
Pentru comparatie, in anul 2000, domnul Adrian Nastase mi-a cerut personal ca “amanuntele procesului de privatizare Petrom sa fie cunoscute si de opozitie” (PDSR pe atunci). Pentru a-i dovedi ca facusem deja publice toate amanuntele si ca nu doresc sa pastrez nimic secret pentru nimeni, l-am indemnat pe dl Nastase sa isi desemneze un reprezentant pe care sa-l numesc in Consiliul de Administratie. Domnul profesor Dinu a devenit astfel membru in CA si a putut informa permanent pe dl Nastase si PDSR despre tot ce se intampla in Petrom, chiar si dincolo de procesul de privatizare. Eleganta de care face atata caz nu l-a indemnat insa, pe dl Nastase sa intoarca gestul.
Ramane de aflat daca contractul de privatizare Petrom va ajunge sa fie discutat si aprobat de Parlament, cand si daca, in urma dezbaterilor  se va mai putea schimba, eventual, ceva. Oricum o transparenta de nivel european ar fi evitat multe intrebari stanjenitoare prin lipsa de raspuns si ar fi scutit investitorul austriac sau cetateanul roman de eventuale surprize neplacute.

Metoda
Initial, programul de privatizare Petrom prevedea ca, la inceput, investitorul strategic sa devina proprietarul unei treimi din actiunile companiei prin marire de capital, urmand ca, in a doua etapa, sa cumpere actiuni de la statul roman pentru a deveni majoritar. Guvernul PSD, fara sa anunte nimic si fara explicatii, a schimbat metoda: mai intai vanzare de actiuni si apoi marire de capital. In acest fel, statul roman pierde posibilitatea de a incasa mai multi bani la buget, dar incaseaza imediat! S-ar fi incasat mai multi bani pentru ca, la momentul vanzarii de actiuni, prezenta investitorului strategic in companie, a managementului performant imprimat de acesta, precum si efectul maririi de capital si a lipsei politicului in luarea deciziilor ar fi crescut mult atractivitatea tranzactiei pentru terti.
Guvernul PSD a preferat sa incaseze imediat numai in speranta de a avea suficienti bani la buget pentru finantarea tuturor promisiunilor electorale cu care ne bombardeaza zilnic dupa alegerile locale, cand a inteles ca s-ar putea sa piarda puterea. Medicamentele compensate 90% pentru pensionari, doua milioane pe hectar pentru agricultori, cornul si laptele pentru mai multi elevi sunt masurile populiste de salvare cu care Guvernul PSD vrea sa pacaleasca anumite categorii de alegatori penru a se mentine la putere.
Daca facem o legatura, deloc intamplatoare, intre stagnarea procesului de privatizare in domeniul energetic si brusca sa accelerare dupa alegerile locale, putem trage concluzia ca strategia PSD a fost urmatoarea: cat suntem sigur la putere mimam dorinta de a privatiza, dar in realitate tinem companiile la stat, adica la noi, ca sa le putem mulge! Daca apare vreo amenintare cu pierderea puterii, privatizam rapid si, cu banii incasati, mituim electoratul ca sa ne mentinem la putere!
Ce inseamna, cu adevarat, lupta impotriva coruptiei si interesul national pentru PSD!

* Radu Berceanu este deputat PD, a fost ministru al Industriilor intre 1997 si 2000