“Tratatul fiscal” si “comportamentul discretionar luminat”

Desi Romania semneaza tratatul, pentru urmatorii 3-5 ani, “comportamentul discretionar luminat” ar rebui sa fie “regula fiscala” aplicata. Semnarea “Tratatului fiscal” si “comportamentul discretionar luminat” in urmatorii ani nu sunt mutual exclusive.

Noul tratat fiscal cu un titlu complex, (“Treaty on Stability, Coordination and Governance in the Economic and Monetary Union”), va fi semnat si de Romania din considerente politice.

Daca ar fi fost o solutie actuala atat de buna din perspectiva economica a Romaniei probabil ca ar fi fost DEJA promovata si implementata de pleiada de corifei ai economiei romanesti. Regulile fiscale de acest gen nu sunt o noutate si prin urmare existau surse facile de inspiratie.

Chiar si semnand tratatul, Romania ar trebui sa inteleaga corect implicatiile, costurile si sa negocieze:

1)    ridicarea restrictiilor de munca si circulatie ale Romanilor macar in toate tarile co-semnatare ale tratatului ( ca si contrapartida la costuri )

2)    amanarea momentului implementarii si negocierea unei traiectorii de convergenta laxa bazata pe nevoile si particularitatile economiei Romanesti ( pentru diminuarea costurilor).

Romania ar trebui sa amane si sa negocieze traiectoria de convergenta la acesta regula un numar de ani, 3-5, pana cand reuseste sa-si refaca ritmul de crestere non-inflationist al economiei iar “reformele” structurale performeaza. Aceasta refacere a potentialului, in lipsa altor surse de finantare, trebuie realizata prin investitii publice in sistem de Triumvirat (stat, investitori privati straini, investitori privati locali). Triumviratul propus rezolva problemele de coordonare, sprijina capitalul local si diminueaza dez-investirile, asigura transferul de know how, reduce costul global al proiectelor, sporeste increderea partenerilor externi, totul printr-o participare partiala a statului cu sau fara finantare.

In pararal sistemul fiscal ar trebui redesenat prin reducerea taxelor si impozitelor, simplificarea schemei de impunere si cresterea penalizarilor pentru evaziune.

Ulterior perioadei de refacere, Romania trebuie sa fie mai ambitioasa decat actuala regula prin introducerea unei ancore de Excedent al deficitului structural pe termen mediu si lung. Excedentul este menit sa asigure fonduri pentru investitii al caror rezultat sa compenseze presiunea pusa de dinamica si imbatranirea populatiei pe fondurile de pensii si de asigurari sociale.

Practic este necesar spatiu fiscal pentru a intra pe o orbita superioara de crestere care sa asigure convergenta reala, si de abia dupa realizarea saltului economia poate intra in reguli chiar mai ambitioase decat cea propusa in tratat.

Citiți opinia integrală pe www.lucianisar.com