Trei ani și o groapă: 400 de locuri la Universitate

Cele aproape 1,2 milioane de mașini din București ar trebui să încapă în circa 300.000 de locuri de parcare din oraș, iar în ultimii ani numărul de mașini a continuat să crească, dar locuri de parcare au creat în primul rând mallurile construite în Capitală.

Pe hârtie, o serie de parcaje subterane în puncte cheie ale Capitalei sunt desenate de câțiva ani buni. Pentru echipele de reporteri care acoperă proiectele de infra­structură ale municipalității din București însă există puține subiecte concrete de abordat în luna septembrie 2011.

După terminarea Pasajului Basarab și a stadionului Național Arena, lucrări care însumează investiții de peste 400 mil. euro, iar cu străzile din Centrul Istoric al Capitalei aproape finisate, proiectul “vedetă” al toamnei este par­carea subterană din Piața Universității.

Lucrările începute în prima parte a lui 2011 și promise spre terminare în primăvara următoare ar trebui să pu­nă la dispoziție 400 de locuri de parcare, în urma unei investiții de 13 mil. euro, într-un punct cheie al Capitalei.

O picătură într-un oraș în care pe străzile laterale mașinile sunt înșirate mărgele pe trotuar sau direct pe prima bandă. O simplă vizită de lucru a primarului Sorin Opres­cu în care se discută dacă “macaraua o mai folosiți?” sau dacă “în jur clădirile sunt în regulă? Ăsta e mare lucru!”, atrage echipe de știri de la toate televiziunile. Câte din proiectele cu o valoare totală de câteva sute de milioane de euro se vor realiza în viitorul apropiat?

Faza de “dialog competitiv”. Parcarea de la Piața Universității este prima investiție de amploare a Primăriei Generale într-o asemenea lucrare.

Dacă Pasajul Basarab și Stadionul Național au rădăcini în administrațiile anterioare, proiectul de realizare a parcajelor subterane a fost remodelat în 2009, în mandatul primarului Sorin Oprescu. În acel an, Administrația Străzilor din București a selectat dintr-o listă cu 20 de proiecte opt loturi pentru viitoare parcări subterane, cu circa 7.500 de locuri și o valoare totală a investiției estimată la 420 de milioane de euro. Până acum însă, doar parcarea de la Universitate a trecut de pe hârtie pe șantier. Celelalte proiecte zac în continuare în sfera birocratică.

Există un termen specific în limbajul administrativ pentru stadiul în care se află planurile pentru par­cări subterane: “procedură de dialog competitiv”. Această noțiune înseamnă că ASB poartă discuții cu firme de profil admise la o preselecție anterioară pentru identificarea unor soluții “viabile” ale proiectului, pe baza cărora se vor redacta ofertele finale, după care va fi selectat un câștigător. În traducere liberă, sunt în continuare la nivel de dezbatere.

Între timp, din cele opt proiecte au mai rămas doar cinci, care vor fi derulate în parteneriat public-privat, cu o capacitate redusă față de planul inițial: aproa­pe 3.000 de locuri de parcare, dintre care jumătate într-un parcaj subteran din Piața Alba Iulia, apoi 600 de locuri în Piața Charles de Gaulle, iar restul distribuite aproximativ egal între Edgar Quinet, Walter Mă­ră­­cineanu și Piața Dorobanți, conform celor mai recente date de la Administrația Străzilor din București.

Dintre acestea cinci, cele mai mari șanse de începere a lucrărilor le are parcajul din Piața Charles de Gaulle, fiind singurul proiect care a trecut de etapa “dialog competitiv”, însă autoritățile nu au avansat niciun termen concret.

Se lucrează și la un proiect de parcare în centrul vechi al Bucureștiului, lângă Curtea Veche, estimat la câteva sute de locuri de parcare, însă ASB nu a oferit precizări asupra acestui program.

Prezent la o vizită de lucru la parcarea subterană din Piața Universității spre sfârșitul lunii septembrie, primarul Sorin Oprescu s-a rezumat să spună despre parteneriatul public-privat pentru Piața Charles de Gaulle doar că sunt anumite “probleme existențiale” pe care administrația trebuie să le lămurească cu partenerii privați. Oficialul nu a precizat o dată concretă pentru începerea lucrărilor, menționând doar că se va întâmpla “în curând”.

Pentru că “iarna nu-i ca vara”. Parcarea de la Universitate este săpată în prezent până la 4 metri, iar adâncimea trebuie să mai coboare până la 15 metri, pe care să fie dispuse cele trei etaje. Ca lucrările să poată continua, parcarea trebuie să fie acoperită cu beton la nivelul solului până în iarnă. Constructorii dau asigu­rări că termenul va fi respectat “dacă nu va fi o iar­nă foarte grea”, iar în aprilie se pot parca primele mașini.

Despre amânări ale unor proiecte pe motiv că “iarna nu-i ca vara” s-a tot auzit în București în ultimii ani. Deocamdată, cel puțin în ziua în care a venit Oprescu în vizită la șantier, câteva zeci de muncitori ai consorțiului format din firmele spaniole Inter Parking Hispania, Terra Test Cimentaciones, Alius Inversiones și Simex SA erau la lucru cu veste reflectorizante și căști de protecție.

Park & Ride. Conform datelor de la Administrația Străzilor, primăria mai are trei proiecte în sistem “Park&Ride” – garaje de parcare realizate pentru cei care își lasă mașinile pe timpul zilei pentru a circula cu mijloacele de transport în comun și le recuperează seara – care însumează circa 2.300 de locuri.

O cifră de asemenea derizorie, dacă ținem cont că direcția de trafic de la Poliție estimează nu­mă­rul autovehiculelor care tranzitează capitala la 1,5 milioane de unități pe zi, dar tot ar fi ceva decât nimic.

Dintre cele trei proiecte, două sunt începute, și anume Park & Ride Liviu Rebreanu, în Titan, cu o capacitate de 540 de locuri, început în luna iulie 2011 și cu o durată de execuție de 18 luni, și Park & Ride Aerogării, un garaj de 204 locuri, început în noiembrie 2010, cu o durată similară de execuție.

La cine este însă responsabilitatea de a construi locuri de parcare în Capitală? ASB motivează că are doar 128 de spații de parcare în administrare, însumând 6.300 de locuri, și că nu ia bani de pe ridicarea mașinilor parcate ilegal.

Departamentul de Exploatare Parcaje, o divizie aflată tot în cadrul Primăriei Generale, a încasat în perioada martie 2009 – mai 2011 6 milioane de lei din plata locurilor de parcare (aproape 1,5 milioane de euro). Cu acești bani se puteau costrui doar 40 de locuri de parcare, dacă luăm în considerare costurile de la parcajul subteran de la Universitate. Reprezen­tanții Primăriei Capitalei susțin că încasările sunt mici pentru că sumele provenite din ridicarea mașinilor parcate ilegal merg la primăriile de sector.

De cealaltă parte, administrațiile de sector reclamă o hotărâre a Consiliului General al Capitalei (124/2008) care le împiedică să elibereze autorizații de parcare pe bulevardele principale și străzile secundare și să obțină astfel mai mulți bani, iar sumele din ridicările de mașini sunt folosite pentru trasarea marcajelor stradale.

“Noi încasăm 30% din ridicarea mașinilor de pe raza sectorului, cea mai mare cotă dintre toate sectoarele, respectiv circa 80 de lei din fiecare mașină ridicată, iar în fiecare zi se ridică 30-40 de mașini”, spune Alexandru Ichim, purtător de cuvânt al Primăriei sectorului 1. Oficialul argumentează că banii încasați au fost folosiți pentru trasarea marcajelor pentru străzile secundare cu sens unic, prin care s-au amenajat noi locuri de parcare, care nu aduc însă bani din cauza directivei de la Consiliul General.

“Mai avem 6.500 de locuri de parcare din zona rezidențială, unde încasăm cam 80 de lei pe an pe fiecare loc. În condițiile HCG 124, acestea, alături de înca­sările din ridicarea de mașini, sunt singurele venituri pe care le avem anual”, spune oficialul.

Încasările sunt mai reduse în celelalte sectoare, unde cota din ridicările de mașini este redusă. Spre exem­plu, la nivelul sectorului 6, doar 10% din sumele taxate pentru ridicarea mașinilor revin primăriei. Instituția nu a precizizat la solicitarea Business Construct suma totală încasată.

Dacă există o parte bună în haosul parcajelor, aceea este că deficitul pare să rămână constant. În 2010 numărul autovehiculelor înmatriculate în București era de 1,2 milioane, însă în august 2011 numărul a scăzut la 1,14 milioane de unități, conform datelor furnizate de serviciul de înmatriculări al Capitalei. Evoluția poate fi pusă pe seama prăbușirii pieței auto și a radierilor din cadrul programului Rabla, dar și a orientării masive a proprietarilor de mașini second-hand spre Bulgaria în vederea înmatriculării.

Aceleași date de la serviciul de înmatriculări arată pentru prima jumătate a anului o reluare a “sporului pozitiv”, cu 90.000 de mașini nou înmatriculate și doar 35.000 radiate.

Alături de mașinile cu prezență constantă în Capitală, numărul autovehiculelor urcă până aproape de 1,7 milioane, spunea chiar Sorin Oprescu în acest an. În București există circa 310.00 locuri de parcare, din care aproximativ 10% sunt situate pe terenurile marilor centre comerciale.

Lăsarea mașinilor pe străzi sau pe trotuare reprezintă un preț pe care bucureștenii îl plătesc pentru non­șalanța cu care autoritățile au permis aglomerarea orașului cu blocuri de locuințe sau de birouri ridicate fără suficiente locuri de parcare în mijlocul unor zone de case, dar și pentru faptul că în 20 de ani construirea unor parcaje nu a fost prioritate. O constatare importantă a autorităților ar fi faptul că și șoferii au drept de vot.

Cert este că la bilanțul de trei ani de mandat Sorin Oprescu a avut puține de spus la capitolul parcări, considerat “o problemă majoră a orașului, deci o prioritate majoră”, spunând totodată că “am început să construim sau suntem pe punctul de a face acest lucru”. Deocamdată se vede însă doar o groapă.

La o vizită de lucru la parcarea subterană din Piața Universității spre sfârșitul lunii septembrie, primarul Sorin Oprescu s-a rezumat să spună despre parteneriatul public-privat pentru Piața Charles de Gaulle doar că sunt anumite “probleme existențiale” pe care administrația trebuie să le lămurească cu partenerii privați. El nu a precizat o dată concretă pentru începerea lucrărilor, spunând doar că se va întâmpla “în curând”.