Trei parale la Bazar/ de Ziarul de duminică

Trei parale – Trei orășeni pasionați de muzicile vechi specifice spațiului românesc. Principalul responsabil de concepția formației este Florin Iordan (cobză, saz, fluiere) etnomuzicolog la Muzeul Țăranului Român. Acesta și-a câștigat o bogată cunoaștere a trecutului muzical românesc prin multiple cercetări de teren dar și de cabinet. Îi stau alături Daniel Pop (voce, fluiere, percuție), Beatrice Iordan (cobză, voce) și Dinu Petrescu (percuție).

Primul volum al Bazar-ului a apărut în 2008. Discul, apărut în condiții grafice de excepție, s-a bucurat de un interes aparte epuizându-se în 2011. După aproape patru ani, grupul se pregătește să lanseze cel de-al doilea disc intitulat Bazar. Cântări din veacul al XIX-lea (Partea a II-a). Discul va fi editat de Fundația Alexandru Tzigara-Samurcaș, specializată în publicarea de muzici tradiționale.

Concertul de lansare va avea loc la Teatrul Nottara în data de 10 Mai 2012. Alături de cei patru membrii ai formației, va fi pe scenă și violonistul Mihai Balabaș, proaspătul colaborator al grupului.

Concertul va fi (așa cum este și discul ce se lansează) o reconstituire a muzicii vechi româneaști, muzică ce s-a cântat la curțile boierilor din Moldova și Muntenia începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea și mergând până la mijlocul veacului al XIX-lea. Această muzică, situată la jumătatea drumului între cultura înaltă și cultura orală, este contemporană cu începuturile poeziei românești prin lirica erotică a lui Conachi sau a fraților Văcărești. Se adaugă și creații ceva mai târzii dar care amintesc de această lume puternic conectată la Spațiul Bizantin.

Lansarea discului va fi urmată la scurtă vreme de un alt eveniment special: Trei parale va cânta alături de Yair Dalal, – muzician din Israel – în avanpremieră la Green Jazz Fest, în 19 mai 2012. Yair Dalal, maestru al oud-ului – instrument din familia lăutei, asemănător cobzei – și-a făcut un renume prin proiectele sale internaționale colaborând cu muzicieni din lumea întreagă. Concertul va fi un dialog oud-cobză având ca centru spațiul balcanic și al orientului mijlociu.

Iată, în avanpremieră, câteva dintre melodiile cu care vă veți putea delecta pe disc:

Cântecul lui Barbu Lăutaru

Cântecul este atribuit lui Barbu Lăutaru, starostele breslei lăutărești din Iași-ul primei jumătăți a secolului XIX. De fapt, piesa provine dintr-o scenetă muzicală pe versuri de Vasile Alecsandri. Scrierea acestei scenete face parte dintr-o serie de gesturi prin care muzicianul devine un simbol național dar și un simbol al vremurilor dinaintea europenizării principatelor române. Așa-numitul cântec al lui Barbu Lăutaru a fost preluat de lăutarii timpului și transmis mai departe muzicanților din generațiile următoare. Pentru mulți, el trece și astăzi drept “creație folclorică”; așa și este, dar prin circulație, nu prin origine.

Cum dai lele laptele și Brăileanca

Dimitrie Vulpian a fost un asiduu culegător de folclor muzical românesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea; cel mai important dinaintea culegerilor cu fonograful începute în veacul următor de Béla Bartók și Constantin Brăiloiu. Am preluat din culegerile sale două piese împreună cu linia acompaniamentului armonic specificat, oricât de rudimentar ar părea acesta unei urechi exersate din ziua de astăzi.

Când toca la Radu Vodă

Nicolae Filimon consideră cântecul Când toca la Radu-Vodă ca fiind scornit de lăutarii bucureșteni undeva în primul sfert al veacului al XIX-lea. Cântarea a supraviețuit trecerii anilor și s-a păstrat în circulația folclorică până în zilele noastre.

Interpretarea noastră pleacă de la versiunea lăutarului Alexandru Cercel din Muscel, înregistrat undeva prin anii ’50.