Trei sferturi din exporturile agroalimentare sunt marfă brută

România a exportat anul trecut produse agro-alimentare de 3 miliarde de euro, în creștere cu 40% față de 2,1 miliarde în 2009. Exporturile de produse agroalimentare reprezintă circa 8% din totalul exporturilor realizate anul trecut, conform estimărilor ZF.

Șase din primele zece categorii de produse agro-alimentare care au plecat către piețele externe sunt produse agricole de bază, cu valoare adăugată mică.

Între primele zece produse agroalimentare ca valoare exportate se regăsesc produse agricole de bază precum grâul, porumbul, semințele de rapiță, orzul sau semințele de floarea soarelui. Valoarea primelor zece produse agroalimentare exportate, majoritatea marfă brută și nu procesată, se ridică la 2,2 mld. euro, 73% din valoarea totală a exporturilor.

Ministrul agriculturii Valeriu Tabără a declarat ieri că România trebuie să limiteze exporturile de agro-alimentare sub formă de materie primă, obiectivul autorităților fiind realizarea de exporturi bazate pe produse agricole procesate.

“Dacă grâul și porumbul pleacă în străinătate sub formă de materie primă, nu am realizat nimic, trebuie să exportăm produse cu valoare adăugată mare”, a spus Tabără.

Deficitul comercial pentru produsele agro-alimentare este de circa 800 de milioane de euro.

Importurile de produse agro-alimentare

s-au ridicat la aproape 3,8 miliarde de euro, în creștere cu 1% față de 2009. Între primele zece produse agroalimentare ca valoare importate anul trecut de România se regăsesc șase produse procesate. Valoarea primelor zece produse agro-alimentare importate anul trecut se ridică la 1,5 miliarde de euro, 40% din total.

Valeriu Tabără a adăugat că nu in­tenționează să stopeze în niciun fel exporturile de cereale în formă brută. Soluția ministrului Tabară pentru creșterea valorii exporturilor este acordarea de sprijin procesatorilor și dezvoltarea rețelei de silozuri de cereale pentru a frâna vânzările masive ce au loc imediat după recoltă.

“Nu intenționez să blochez exporturile. Intenționez să dezvolt capacitatea de depo­zitare și de procesare”, a adăugat Tabără.

În altă ordine de idei Valeriu Tabără a anunțat că legea prin care cei care nu își lucrează terenurile este încă în lucru, precizând că vor fi penalizați doar cei care nu își igienizează terenurile.

“În prezent se lucrează la legea respectivă, taxa va fi pentru neigenizarea terenurilor. Lucrăm la un proiect bine așezat și bine argumentat. Cine nu poate lucra terenurile trebuie să le arendeze, cine nu vrea să arendeze trebuie să vândă terenul”, a explicat ministrul. Valeriu Tabară nu a precizat când ar putea intra în vigoare această lege.

Poziția lui Valeriu Tabără este ușor schimbată față de acum șase luni când anunța că măsura are rolul de a reduce suprafețele de terenuri pe care acum cresc buruieni și pentru a accelera comasarea terenurilor. Terenurile nelucrate și fragmentarea terenurilor sunt două dintre problemele fundamentale ale agriculturii din România. Peste 3 milioane de hectare de teren agricol, 30% din total, aparțin persoanelor fizice sau juridice care exploatează sub 50 de hectare de teren, conform datelor MADR.

Ministrul Tabără a mai spus că prețurile record la produsele agroalimentare i-au încurajat anul trecut pe fermierii români să lucreze terenurile.

“Suprafața de teren agricol nelucrat ar putea coborî în acest an sub un milion de hectare”, a precizat Valeriu Tabară. În Ro­mânia se estimează că sunt între 1,5-2 milioane de hectare de teren arabil neexploatat.

Valeriu Tabără:

• Prețurile la produsele agricole în 2011 vor continua să fie ridicate.

• Trebuie avut în vedere că în 2050 vom avea 9,5 miliarde de oameni la nivel global.

• Stoparea creșterii prețurilor pe traseul câmp – rafturile magazinelor poate fi făcută prin încurajarea dezvoltării de ferme integrate.

• Anul acesta în România s-ar putea produce peste 6 milioane de tone de grâu, în creștere față de la 5,6 milioane de tone anul trecut.

• Ministerul Agriculturii face demersuri la Bruxelles pentru a relua exporturile de carne de porc.

• Politicile agricole din România nu vor avea succes dacă se vor baza pe achiziția de materii prime și material biologic din străinătate.

• Cinci sau șase bănci din România acoperă 80% din finanțarea agriculturii.