Trollism: Luciat nu a visat urat!

Pe la inceputul lui septembrie, pe pagina cu continut user generated a site-ului Jurnalului National, in care se promoveaza jurnalismul “cetatenesc” – adica navigatorii au posibilitatea de a scrie articole -, cineva a postat un textulet despre situatia din ce in ce mai des intalnita in care la buticul de cartier primesti o bomboana sau un chewing gum in loc de rest. Peste cateva zile, bloggerul “fulgerica” (sic!) a sesizat ca textul ajunsese acolo printr-un copy/paste de pe blogul unui anume “VisUrat”.
Imediat, in tulburea blogosfera romaneasca s-a nascut un bulgare – de noroi si jeg, nu de zapada – care a devenit din ce in ce mai proeminent si mai hidos. Raspandacii virtuali si-au facut datoria aplicand mojiceste si deliberat principiul telefonului fara fir: inca din start, a fost “uitat” faptul ca era vorba de site, nu de editia tiparita a ziarului, ca era o sectiune a site-ului in care oricine putea posta orice (in limitele bunei decente), ca moderatorul paginii de web nu avea, practic, nicio posibilitate de a verifica de unde provine textuletul. La cei mai multi cititori de bloguri, mesajul transmis a fost ca Jurnalul National fura ca in codru. S-a ajuns chiar la situatia hilara in care diversi indivizi, dupa ce infierau cu fanatic aplomb justitiar publicatia respectiva si pe jurnalisti in general, cereau vehement demisia celui care copiase articolul.
Acesta este ceea ce se numeste un caz clasic de “trollism”. Cineva lanseaza cu buna stiinta un subiect controversat, menit a starni reactii puternice si a prinde in plasa cat mai multi vizitatori. Pe la inceputurile internetului, in epoca de aur a forumurilor, un astfel de demers era inzestrat cu semnificatii pozitive: moderatorii urmareau prin trollisme sa descopere informatii noi despre navigatori, sa identifice grupuri sociale, orientari politice etc.
Nota bene, problema cazului de mai sus este ca, desi furaciunea este de netagaduit, autorul original fiind bloggerul VisUrat, ea nu poate fi pusa in niciun caz pe seama publicatiei unde a aparut. Iar tot circul care a urmat in blogosfera a fost o fina manipulare in plasa careia au cazut mii de navigatori candizi si de buna-credinta.
Tot in luna septembrie a mai avut loc un caz important de trollism. Daca primul s-a propagat, in special, in zona de cartier a blogurilor, cel de-al doilea a avut aspiratii mai intelectuale si s-a concretizat cu o actiune foarte frumoasa. Luciat este o bloggerita (sau un blogger, nimeni nu stie exact) care citeste exagerat de mult, apoi prezinta pe site-ul ei (www.terorista.ro) franc, subiectiv si fermecator impresiile pe care i le-au facut lecturile respective.
Crezand sincer ca “viata fara carti este o aiureala” si indignata de faptul ca din grila de toamna a TVR au fost decapitate mai multe emisiuni literare, Luciat a pus la cale un mic protest in fata televiziunii publice, respectiv a invitat deopotriva bloggeri si navigatori sa vina intr-o seara, sa citeasca in tacere, vreme de 10 minute, o carte. Spre surpriza tuturor, actiunea a fost un succes, la ea participand si nume cu greutate: Mircea Cartarescu, Cezar Paul-Badescu sau George Pruteanu.