UE caută soluții pentru a scăpa Europa de Est de dependența de creditele în valută

Noul organism de supraveghere a sectorului bancar din UE ar putea cere țărilor din Europa de Est să înăsprească condițiile de acordare a creditelor în valută, care sunt văzute ca un pericol pentru stabilitatea economiilor din regiune.

Problema creditelor în valută din Est este una dintre prioritățile Consiliului European pentru Riscuri Sistemice (ESRB), organism înființat recent de Uniunea Europeană pentru a identifica și avertiza autoritățile în privința riscurilor care amenință sistemul financiar, scrie Bloomberg.

În timpul crizei financiare, expunerea mare pe care unele bănci, în special cele austriece, o aveau asupra Europei de Est, era privită ca o povară pentru că din cauza devalorizării monedelor și a creșterii șomajului mulți debitori nu și-au mai putut plăti ratele, iar numărul creditelor neperformante a crescut rapid.

Deși afectează în special țările emergente, războiul valutar ar putea ocoli Europa de Est

“Problema creditelor în valută este prioritară pentru ESRB. Creditele în valută reprezintă un risc sistemic la nivel regional”, a spus Piroska Nagy, executiv în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Consiliului European pentru Riscuri Sistemice, care este condus de Jean-Claude Trichet, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), i s-a alăturat și Marek Belka, șeful băncii centrale din Polonia. Belka a spus că este gata să aplice măsuri “brutale” pentru a limita creditele în valută în țara sa.

Creditele în valută, preferatele esticilor

În timpul perioadei de boom economic, creditele în valută erau mult mai atractive pentru că aveau dobânzi mai mici decât cele în monedă națională, iar consumatorii din estul Europei, printre care și românii, au adoptat la scară largă această practică de creditare. Mulți nu au luat în considerare riscurile unei astfel de practici: atunci când moneda locală se devalorizează, ratele creditelor cresc.

De exemplu, în Ungaria multe credite ipotecare au fost contractate la un curs de 145-165 forinți/franc elvețian, în prezent cursul de schimb ajungând la 210 forinți/franc elvețian, conform băncii naționale a Ungariei.

În România 94% din creditele ipotecare erau denominate anul trecut în valută. În Ungaria și Polonia aproape două treimi din totalul creditelor ipotecare erau denominate în franci elvețieni sau euro în luna septembrie a anului trecut, conform unui raport emis de UniCredit Strategic Analisys. “Interzicerea creditelor în valută nu este o reformă adevărată. Dacă se impune o astfel de măsură, pot apărea consecințe neprevăzute, printre care și limitarea creșterii economice”, a spus Anne-Marie Gulde-Wolf, consilier în cadrul FMI.

În Polonia, băncile nu au limitat creditarea în valută nici după ce autoritățile au emis recomandări în acest sens, astfel că banca centrală nu exclude posibilitatea impunerii unei interdicții pentru creditele în valută. Decizia executivului ungar, condus de Viktor Orban, care a interzis anul trecut creditele în valută, a fost criticată de FMI pentru că poate duce la o nouă criză a creditării.

România merge contra curentului

În timp ce alte state din Europa de Est fac eforturi pentru a tempera avansul creditelor în valută, România continuă să încurajeze această practică, în mare parte cu ajutorul subvențiilor acordate prin programul “Prima casă”.

Totuși, chiar dacă acordarea de credite noi în valută poate fi oprită, multe economii din Europa de Est vor rămâne vulnerabile pentru mulți ani de acum înainte pentru că stocul de credite în valută va scădea cu un ritm lent.

Stocul de credite în valută poate fi redus doar dacă atât băncile, cât și polulația și celelalte părți interesate suportă în comun pierderile aduse de un posibil proces de convertire a acestora în monede naționale.

“Stocul de credite în valută este o problemă imensă”, a spus Nagy.