UE continua sa ceara Guvernului majorarea impozitelor

Comisia Europeana va continua sa ceara Guvernului majorari de impozite si largirea bazei de impozitare pentru consolidarea veniturilor bugetare, pe baza unor analize pragmatice, a declarat pentru ZF Joaquin Almunia, comisarul european pentru afaceri economice si monetare.

“Cunosc discutiile politice de la Bucuresti, insa necesitatea unei baze solide de venituri este evidenta, avand in vedere investitiile publice pe care trebuie sa le faca Romania”, a spus Almunia.

Comisarul european afirma ca in momentul introducerii cotei de 16% Guvernul a avut doar o perspectiva pe termen lung.

“Continuam sa le cerem autoritatilor de la Bucuresti o viziune bugetara pe termen mediu, care sa pregateasca bugetul si pentru o eventuala incetinire a consumului care poate veni odata cu o posibila inversare a ciclului actual de crestere economica”, a declarat Joaquin Almunia. El a dat exemplul tarilor europene care la sfarsitul anilor ”90 au promovat politici fiscale prociclice si apoi, odata cu incetinirea economica globala s-au confruntat cu stagnarea economiilor si deficite bugetare mari.

“Nu o sa spunem Guvernului ce anume sa majoreze – TVA sau cota unica – pentru ca stim ca este si o decizie politica, insa este clar ca bugetul are nevoie de mai multi bani”, a adaugat Almunia.

Deficitul bugetar, ajuns la aproape 8% din PIB, este si marea problema cu care se confrunta in prezent Ungaria.

“Este foarte usor sa majorezi deficitul, insa apoi nici un politician nu se grabeste sa-si asume responsabilitatea ajustarii cheltuielilor publice”, a declarat Zsigmond Jarai, guvernatorul bancii centrale a Ungariei, la conferinta “Experienta cu euro si pregatiri pentru adoptarea monedei unice”, organizata saptamana trecuta la Linz de banca centrala a Austriei si Comisia Europeana.

El spune ca din cauza indisciplinei fiscale, a cresterii datoriei publice la peste 60% din PIB si a lipsei reformelor in ultimii trei ani, Ungaria nu mai poate fi printre primele noi membre ale Uniunii Europene care sa adopte euro, asa cum isi exprimase intentia.

“Daca avem noroc, am putea adopta euro inainte de 2013”, a spus Jarai.

Seful bancii centrale de la Budapesta s-a declarat inpotriva teoriei “pentru integrare avem nevoie de deficit mare si inflatie mai ridicata”, chiar daca aceasta are mare succes electoral.

“O tara in curs de aderare trebuie sa fie chiar mai stricta decat o cer criteriile de la Maastricht. Pledez pentru deficit bugetar zero si datorie externa in scadere, dar nu de dragul UE, ci in interesul nostru”, a afirmat Zsigmond Jarai.

El acuza Guvernul maghiar ca se imprumuta de pe pietele externe pentru a acorda majorari de salarii si pensii, ignorand riscul ca, la un moment dat, conditiile de finantare sa se inrautateasca.

“Daca politicienii vand necesitatea reformelor ca pe o solutie impusa de Uniunea Europeana, aderarea la euro poate fi compromisa”, a adaugat guvernatorul. Mai norocos este omologul sau de la banca centrala a Sloveniei, Mitja Gaspari, care se declara multumit ca a semnat cu Guvernul de la Ljubljana un program comun de politici macroeconomice pentru aderarea la euro.

Colaborarea stransa a bancii centrale cu Executivul dateaza inca din 2001, cand a fost stabilit un acord care prevedea ca majorarile salariile in sectorul public trebuie sa ramana cu un punct procentual sub cresterea productivitatii. De asemenea, Guvernul sloven s-a angajat sa nu faca cheltuieli contraciclice, sa consulte banca centrala in cazul vanzarii unor companii catre nerezindenti si sa recurga doar in mica masura la majorari de taxe vamale si alte tarife cu potential inflationist din cauza majorarii costurilor firmelor.

“Este esential ca toate politicile macroeconomice sa fie contracicilice, respectiv politicile bugetare si salariale sa ramana stranse in perioade de crestere economica”, a spus Mitja Gaspari.

Slovenia ar putea fi prima tara dintre noii membri ai UE care adopta euro, la 1 ianuarie 2007, raportul de evaluare urmand a fi publicat de Comisia Europeana saptamana viitoare. Semnalele sunt cat se poate de favorabile, spre deosebire de cazul Lituaniei, care de asemenea ar vrea sa treaca la euro la 1 ianuarie, insa Comisia considera ca mai sunt necesare anumite analize.

Cat priveste lupta cu inflatia, guvernatorul bancii Sloveniei a spus ca ancora cursului de schimb este un instrument slab pe termen mediu, existand probabilitatea aparitiei unor noi cicluri inflationiste in cazul unor socuri precum cel provocat de scumpirea constanta a petrolului.

Trichet: Credibilitatea este esentiala

Un grad ridicat de credibilitate este esential pentru capacitatea unei banci centrale de a ghida asteptarile privind inflatia viitoare si evolutia ratelor de dobanda, a afirmat recent Jean-Claude Trichet (foto), guvernatorul Bancii Centrale Europene (BCE).

“Banca centrala poate influenta direct dobanzile pe termen scurt prin instrumentele sale de politica monetara. Consumul si deciziile de investire si, implicit, evolutiile pe termen lung ale preturilor sunt de asemenea influentate intr-o buna masura de dobanzile pe termen mai lung, insa acestea depind in mare masura de asteptarile pietei privind deciziile viitoare ale bancii centrale si inflatia viitoare”, a declarat Trichet la conferinta “Experienta cu euro si pregatiri pentru adoptarea monedei unice”, organizata la Linz de banca centrala a Austriei si Comisia Europeana. El a spus ca eficienta cu care BCE a ancorat asteptarile inflationiste in tarile din zona euro se datoreaza tocmai credibilitatii ridicate a institutiei privind capacitatea de a contracara riscurile inflationiste rezultate in special din cresterea puternica a pretului international al petrolului. “Comunicarea transparenta si clara a crescut gradul de intelegere al publicului asupra reactiei probabile a BCE la cresterile de preturi antrenate de scumpirea petrolului”, a spus Jean-Claude Trichet. Desi pretul petrolului a crescut de la 30 dolari/baril la inceputul lui 2004 la 71 dolari/baril in aprilie 2006, BCE a reusit sa mentina inflatia in zona euro la putin peste nivelul de 2%, fara a mai aparea valuri ulterioare de cresteri ale preturilor si salariilor.

“Increderea publicului, comunicarea cu acesta si predictibilitatea deciziilor bancii centrale maresc eficienta politicii monetare”, afirma Trichet. Seful Bancii Centrale Europene afirma ca ratele de dobanda sunt inca “la niveluri foarte scazute, atat in termeni nominali cat si reali”. Dobanzile reale pe termen scurt (EURIBOR la 3 luni) au atins niveluri real pozitive in ultimele luni, insa sunt inca apropiate de minimele ultimelor decenii.

“Starea de vigilenta permanenta este in centrul strategiei noastre de politica monetara”, a declarat Trichet, reafirmand ca BCE va lua masurile pentru a se asigura ca riscurile care ameninta stabilitatea preturilor nu se manifesta. BCE a inceput sa majoreze dobanda de referinta pe 1 decembrie 2005 si inca o data pe 2 martie cu cate 0,25 puncte procentuale, ridicand-o la 2,5%.

Euro s-a apreciat fata de leu, dar intr-o miscare regionala

Leul ar putea sa recupereze rapid terenul pierdut in fata euro in ultima sedinta de tranzactionare de saptamana trecuta, spun dealerii.

BNR a calculat vineri un curs de 3,4840 lei pentru un euro, cu 1,81 bani mai mult decat in ziua anterioara. Dolarul a pierdut vineri 2,97 bani, cursul coborand pana la 2,6950 lei pentru un dolar, dupa ce a inregistrat deprecieri si pe pietele internationale.

Dealerii spun ca deprecierea leului a avut loc pe fondul unui val de cumparari de valuta din partea clientilor nerezidenti. Acestia si-au inchis pozitiile pe toate pietele emergente din Europa Centrala si de Est, celelalte monede fiind afectate de asemenea. Cresterea semnificativa a cotatiilor ar putea sa atraga noi interese de plasament pe leu.

“Toate pietele din Europa de Sud-Est s-au deschis pe cumparare de valuta, iar Turcia a fost cea mai afectata. Piata locala a aderat la aceasta miscare. Au fost volume bune, iar volatilitatea a fost semnificativa. Cred insa ca o sa vedem vanzari de valuta inainte ca euro sa ajunga la 3,5 lei”, a comentat un dealer. El spune ca nu poate fi evidentiata o legatura intre iesirea capitalurilor si decizia BNR de a mentine dobanda de politica monetara la 8,5% pe an de joi, in conditiile in care imediat dupa anuntarea acestei hotarari investitorii nerezidenti au vandut valuta. De altfel, piata locala a inceput in ultima vreme sa se miste in tandem cu celelalte piete emergente, desi fluctuatiile nu au fost la fel de semnificative.

Piata valutara s-a deschis in cotatii de 3,4580/3,4620 lei pentru un euro, usor peste nivelul inchiderii din ziua anterioara. Pe parcursul sedintei euro a urcat, sustinut de ordinele de cumparare ale nerezidentilor, pana la un maxim de 3,4880/3,4910 lei. Pana la sfarsitul zilei euro a coborat usor, piata inchizandu-se in cotatii de 3,4840/”3,4890 lei/euro.

Pe piata monetara dobanzile au coborat usor, sub nivelul de 8% pe an, pe fondul unui usor exces de lichiditate. BNR a respins joi toate ofertele bancilor pentru cumpararea de certificate de depozit la trei luni, insumand 2,17 miliarde de lei, in conditiile in care dobanda medie ceruta a fost de 8,63%. Dealerii au cerut dobanzi mai mari, in anticiparea unei eventuale majorari a dobanzii de politica monetara. Leii lasati in piata vor cel mai probabil plasati la licitatia pentru depozite la o luna, pe care BNR o organizeaza astazi.

razvan.voican@zf.ro ; liviu.chiru@zf.ro