UE scoate steagul alb in lupta subventiilor agricole

Ministrii agriculturii din Uniunea Europeana au adoptat in cadrul unei intalniri desfasurate la Luxembourg o reforma radicala a modului de distributie a subventiilor catre fermieri, eliminand astfel o serie de obstacole din calea dezvoltarii comertului international. In prezent, aceste subventii se ridica la 40 mld. de euro, reprezentand aproape jumatate din bugetul anual al blocului european.

Dupa 17 ore de dezbateri intense, ministrii europeni au decis sa reduca dependenta productiei agricole de subventiile primite si sa elimine compensatiile pentru produsele nevandute, aceasta reprezent=nd, in opinia oficialilor UE o sustinere a eforturilor fermierilor de a se adapta cat mai bine cererii pietei, sustinere care poate elimina sI surplusurile de produse. Marea spaima a int=lnirii a fost posibila opozitie a Frantei, cel mai mare producator agricol european.

O intelegere de 800 mld.$

Un acord privind modificarea programului de subventii al Uniunii Europene – Politica Agricola Comuna – era extrem de necesar in perspectiva negocierilor ce vor avea loc in septembrie la Cancun, in Mexic, intre ministrii comertului din cele 146 de tari grupati Organizatia Mondiala a Comertului. Conform estimarilor Bancii Mondiale, o intelegere in cadrul negocierilor din septembrie poate contribui la cresterea economiei mondiale cu aproximativ 800 mld.$.

Statele Unite au anuntat anterior ca pentru o reusita a negocierile din Mexic, UE, cel mai mare exportator de grau din lume, va trebui sa adopte un plan de restructurare a felului in care aloca subventiile agricole.

Ministrul agriculturii din Grecia, tara aflata la presedentia UE, a afirmat ca rezultatul pozitiv al discutiilor va favoriza rolul jucat de Uniunea Europeana in cadrul negocierilor ce vor avea loc la Cancun.

Costurile politicii agricole a Uniunii Europene nu vor suporta modificari, deoarece nivelul cheltuielilor a fost planificat pana in anul 2013 in cadrul unui acord dintre Germania si Franta incheiat anul trecut. Singura tara care nu a fost de acord cu noile prevederi ale reformei agricole a fost Portugalia.

Interesul Frantei

Principalul obiectiv al reformei se refera la reducerea dependentei agriculturii de subventiile primite, fermierii urmand sa primeasca o singura suma de bani indiferent de ceea ce cultiva sau cresc.

Ministrii au decis mentinerea subventiilor in regiunile in care fermele nu ar supravietui fara ajutorul primit din bugetul UE.

Potrivit lui Diogo Santiago, presedintele asociatiei fermierilor din Portugalia, decizia de a lasa tarilor europene libertatea asupra modului de acordare a subventiilor poate distorsiona functionarea pietei europene a produselor agricole.

In cadrul aceleasi intruniri, Franta a reusit sa blocheze propunerea comisarului pentru agricultura Franz Fischler de a reduce preturile la cereale cu 2,5%. De asemena, Franta a obtinut de asemea dreptul de a amana pana in 2007 implementarea unor prevederi ale reformei. Subventiile anuale primite de Franta se ridica la 9 mld. euro, aproximativ un sfert din ajutorul pentru agricultura acordat tarilor Uniunii Europene. “Ne-am indeplinit toate obiectivele”, a afirmat Herve Gaymard, ministrul francez al agriculturii.

Grijile altora

Potrivit comisarului european pe probleme agricole Franz Fischler, “mingea este acum in terenul altor state, printre care se afla si SUA, ale carei politici agricole continua sa distorsioneze comertul international”.

Reforma politicii agricole a blocului european previne aparitia unei crize bugetare la nivelul UE odata cu intrarea celor 10 tari din Europa de Est in Uniune sI in cadrul programului de subventionare. De asemenea, reforma favorizeaza dezvoltarea zonelor rurale si protectia mediului, urmarind in special sustinerea micilor fermieri si mai putin subvetionarea marilor intreprinderi agricole.

Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica anunta recent ca anul trecut tarile bogate au majorat subventiile acordate sectorului agriculturii cu 3,5% pana la 235 miliarde de dolari, desi a fost sustinuta necesitatea reducerii acestor plati.