UE strange cureaua pe spinarea statelor sarace

Presedintia britanica a Uniunii Europene intentioneaza sa prezinte pe 7 decembrie la reuniunea ministrilor europeni de externe un plan de reduceri “semnificative” ale schemei financiare comunitare pentru perioada 2007-2013, intr-un demers care urmareste sa deblocheze negocierile pe marginea bugetului UE si sa permita adoptarea acestuia la summit-ul de la Bruxelles de luna viitoare.

Initiativa britanica a fost primita cu precautie, daca nu chiar cu ostilitate, de statele mai sarace ale Uniunii, cele care au cel mai mult de castigat de pe urma fondurilor europene. Cu toate acestea, premierul britanic Tony Blair va avea o serie de intalniri cu mai multi lideri europeni, atat in cadrul summit-ului EuroMed de la Barcelona, cat si in timpul unor vizite oficiale in Estonia si Ungaria, care vor avea loc spre sfarsitul saptamanii, in care va incerca sa explice ca toti membrii UE trebuie sa faca anumite concesii pentru a se ajunge in final la un acord in privinta bugetului.

Se pare ca si alte state europene sunt favorabile ideii reducerii cheltuielilor europene. Noul cancelar german Angela Merkel a cerut ca bugetul comunitar sa reprezinte doar 1% din Produsul National Brut (PNB) de la nivelul intregii Uniuni, ceea ce ar insemna o reducere substantiala fata de propunerea luxemburgheza de 1,06% din PNB. De asemenea, oficialii francezi au anuntat ca nu intentioneaza sa plateasca “nici macar cu un euro mai mult decat oferta lor initiala din luna iunie”.

Tinand cont de faptul ca britanicii nu au suficienta sustinere pentru a determina o reducere a subventiilor agricole, cel putin nu pana in 2013, zona unde se vor opera cele mai mari reduceri de cheltuieli va fi cea a fondurilor structurale, care sunt alocate regiunilor mai sarace ale Europei. In aceste conditii britanicii doresc reducerea bugetului comunitar pana la un plafon de 1,03% din PNB la nivelul Uniunii.

Liderii noilor state membre au aratat deja in cadrul summit-ului de la Bruxelles din iunie ca sunt dispusi sa renunte la o parte a fondurilor care le erau destinate, daca asta ar facilita adoptarea schemei bugetare europene. Cu toate acestea, noul prim-ministru polonez Kazimierz Marcinkiwicz a anuntat ca doreste sa se ajunga la o intelegere in privinta bugetului comunitar la Consiliul European de pe 15 si 16 decembrie, insa nu cu orice pret. “Este important pentru Polonia ca bugetul sa fie bun, daca va fi un buget prost alcatuit, atunci ar fi mai bine sa continuam discutiile pe marginea acestuia”, a spus Marcinkiewicz.

In iunie, oficialii britanici au insistat ca nu va fi nevoie ca noile state membre sa renunte la o parte a fondurilor comunitare. De asemenea, Tony Blair a declarat ca nu ar fi moral sa ceara unor state mai sarace ale Uniunii sa contribuie la finantarea in continuare a rabatului britanic, care, daca se va mentine pe actualul curs, va ajunge sa insemne 8 sau 9 miliarde de euro la orizontul anului 2013. Cum statele din Europa Centrala si de Est sunt aliatele Londrei, analistii considera ca Tony Blair nu va merge prea departe cu propunerea de reducere a contributiilor pentru fondurile destinate acestor tari.

Anumiti oficiali britanici de rang inalt, citati de Financial Times, au declarat ca vor exista “modificari semnificative” fata de propunerea de buget prezentata in vara de presedintia luxemburgheza. La summit-ul de la Bruxelles din cursul lunii iunie, liderii europeni nu au reusit sa se puna de acord pe marginea bugetului comunitar pentru perioada 2007-2013, cinci state europene respingand propunerea luxemburgheza.

Opozitia cea mai vehementa fata de schema bugetara a venit atunci chiar din partea Marii Britanii care a insistat ca inghetarea la un anumit plafon a rabatului pe care il primeste inapoi de la bugetului comunitar, care inseamna 2/3 din diferenta dintre suma pe care Regatul Unit o varsa la bugetul UE si fondurile comunitare pe care le pri-meste, sa fie legata de modificari fun-damentale in ceea ce priveste alocarea fondurilor UE.

Tony Blair a cerut atunci reducerea contributiilor pentru subsidiile agricole si sporirea cheltuielilor pentru educatie si cercetare, initiativa care s-a lovit de opozitia ferma a Frantei, statul care se bucura de aproximativ 20% din fondurile agricole europene. Politica agri-cola comuna insumeaza aproximativ 40% din bugetul comunitar, desi agricultura contribuie cu mai putin de 5% la formarea PNB european.

Alte patru state europene, si anume Spania, Olanda, Suedia si Finlanda,

s-au raliat pozitiei britanice si au respins propunerea de buget venita din partea premierului luxemburghez Jean-Claude Juncker.