Ultima formă a Codului muncii: perioadă de probă de 90 de zile și dispare CCM

Perioada de probă va fi de maximum 90 de zile calendaristice, atât pentru funcțiile de execuție, cât și pentru cele de conducere, iar prevederile privind stabilirea contractelor colective de muncă au fost abrogate, acestea fiind principalele modificări din ultima formă a Codului muncii obținută de MEDIAFAX.

“Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice. Verificarea aptitudinilor profesionale la încadrarea persoanelor cu handicap se realizează exclusiv prin modalitatea perioadei de probă de maximum 30 de zile calendaristice”, prevede articolul 31 din ultima formă a proiectului de modificare a Codului muncii.

Pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta numai printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la inițiativa oricăreia dintre părți, fără a fi necesară motivarea acesteia.

Pe durata perioadei de probă salariatul beneficiază de toate drepturile și are toate obligațiile prevăzute în legislația muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum și în contractul individual de muncă. Perioada în care se pot face angajări succesive de probă pentru același post este de maximum 12 luni.

În ceea ce privește perioada de probă la angajare, Guvernul propunea 45 de zile pentru funcții de execuție și 120 de zile pentru cele de conducere. Sindicatele au insistat însă ca perioada de probă să nu depășească 90 de zile în niciunul dintre cazuri.

De asemenea, articolul 123 se modifică, astfel că salariații de noapte beneficiază fie de program de lucru redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază, fie de un spor la salariu de minimum 25 la sută din salariul de bază pentru fiecare oră de muncă de noapte prestată. În vechea formă era prevăzut un spor de 15 procente.

Cele cinci confederații sindicale au anunțat că vor decide luni formele de protest, nemulțumite de modificările aduse Codului muncii, care dezavantajează angajații. De asemenea, toate prevederile referitoare la contractul colectiv de muncă unic la nivel național sunt abrogate în ultima formă a proiectului, fiind abrogate toate articolele de la 238 la 247, care fac referire la contractele colective de muncă.

Contractele colective de muncă se pot încheia la nivelul angajatorilor, al ramurilor de activitate și la nivel național. Contractele colective de muncă se pot încheia și la nivelul unor grupuri de angajatori, denumite în continuare grupuri de angajatori, prevede articolul 240 din Codul muncii în vigoare.

“Clauzele contractelor colective de muncă produc efecte pentru toți salariații angajatorului, în cazul contractelor colective de muncă încheiate la acest nivel, pentru toți salariații încadrați la angajatorii care fac parte din grupul de angajatori pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la acest nivel, pentru toți salariații încadrați la toți angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la acest nivel, pentru toți salariații încadrați la toți angajatorii din țară, în cazul contractului colectiv de muncă la nivel național. La fiecare dintre nivelurile prevăzute la art. 240 se încheie un singur contract colectiv de muncă”, potrivit articolului 241.

Totodată, în ultima variantă a proiectului Codului muncii este abrogat și articolul 242, care prevede că un contract colectiv de muncă se încheie pe o perioadă determinată, ce nu poate fi mai mică de 12 luni, sau pe durata unei lucrări determinate.

BPN al PDL i-a mandatat pe premier și pe ministrul muncii să finalizeze în cursul acestei săptămâni Codul muncii.