Un arhitect la o suta de plansete

Piata constructiilor se confrunta cu un deficit puternic de muncitori, dupa exodul acestora in tari precum Germania, Israel, Italia sau Spania. Insa nu doar acestia au decis sa plece. Din lipsa de proiecte, arhitectii au plecat in tarile dezvoltate, iar “productia” interna a fost redusa inainte de1989. Previziunile sunt pesimiste, arhitectii buni, cu experienta, vor deveni din ce in ce mai scumpi, iar marile birouri de arhitectura vor fi nevoite sa se extinda pentru a-si consolida pozitia pe piata si pentru a putea ataca proiecte din ce in ce mai mari.
Mai mult, birourile de arhitectura trebuie sa duca o politica salariala foarte agresiva pentru a nu-si pierde angajatii in favoarea unui concurent dispus sa plateasca mai bine.
Exista insa si vesti bune, avand in vedere ca interesul pentru Facultatea de Arhitectura este tot mai intens, iar cererile pentru Ordinul Arhitectilor din Romania au crescut anul trecut.
In ciuda deficitului de personal, piata constructiilor creste cu un ritm record de 20%, iar cererea de materiale de constructii ii determina pe producatori sa investeasca masiv in productie.
Unul dintre cele mai dinamice sectoare este piata de lacuri si vopsele, care va ajunge in urmatorii patru ani la circa 300 mil. euro, cu un nivel anual de crestere de circa 15%.
In plus, piata imobiliara se maturizeaza, dezvoltatorii fiind tot mai interesati sa externalizeze administrarea proiectelor catre firme specializate in project management. Si orasele din provincie se dezvolta puternic, unul dintre cele mai dinamice fiind Clujul, unde fabricile din centrul orasului se transforma in proiecte imobiliare.
Fondurile structurale vor fi principalul motor de dezvoltare a infrastructurii, numai in sectorul de mediu suma pe care Romania va trebui sa o cheltuiasca pentru a se conforma la acquis-ul comunitar se ridica la circa 29,3 miliarde de euro, care trebuie cheltuite pana la finele lui 2018.