Un Badea Cartan interbelic

Nu stim daca a avut vreun nobil ideal sau daca demersul sau a avut vreo semnificatie simbolica, asa cum a fost calatoria lui Badea Cartan. Documentul de formatul unei carti postale ramas ca marturie a aventurii sale nu ne permite astfel de supozitii. 
Tot ceea ce putem deslusi este portretul eroului in uniforma de cercetas, avand o privire hotarata, purtand o brasarda tricolora, o centura si decoratii sau medalii in piept. Alaturi a fost inscris un scurt CV: “Dinu Mihalache Derwensky, un boy scout aroman, a parcurs 8.000 km pe jos, 14.000 km cu bicicleta, a vizitat 632 orase in 24 de tari si vorbeste 10 limbi. Record mondial de rezistenta. 18 perechi de ghete rupte pana azi”. Simplu, clar, statistic, la obiect. Nici o vorba despre Cartea Recordurilor sau despre vreo alta intentie misionara. Pe verso se poate citi atat povestea, cat si dorinta eroului: “Ocolul Universului (Lumei) fara bani. Acest tanar student, de origine aroman, a parasit Romania in 1921 ca sa ocoleasca Globul pamantesc pe jos. A traversat toata Europa, America de Nord, Canada cu bicicleta si traversand Romania se reintoarce in Belgia. Din livretul de control va puteti convinge de veracitatea celor afirmate mai sus. Singurul sau mijloc de intretinere e beneficiul rezultat din vanzarea acestor carti postale. Ca amintire ofer aceasta c.p. bunei vointei d-v. (Dinu Mihalache Derwensky. Macedo-Roman)”.
Probabil ca in perioada interbelica se puteau acoperi macar in parte costurile unei astfel de calatorii internationale, tot asa cum in aceeasi perioada se vindeau carti postale pentru ridicarea de biserici sau monumente ale eroilor. Sau poate ca totul nu era decat o alta forma pentru o campanie de imagine. Cert este ca in acei ani imediat postbelici oamenii chiar credeau ca orice vis este cu putinta, fie ca era vorba de o calatorie, de o cladire sau monument, spre deosebire de anii de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial cand romanilor nu li s-a mai permis sa viseze la nimic, decat la supravietuire.