Un nou scandal in "Curtea" SIF. A disparut sustinerea politica de altadata?

Scandalurile legate de activitatea Societatilor de Investitii Financiare au fost un lucru obisnuit in ultimii ani si s-au desfasurat dupa un scenariu care incepuse sa devina banal: un grup de actionari acuza conducerea unui SIF de diverse lucruri (management neperformant, dezinformarea actionarilor, conducere netransparenta, etc.), urma un razboi la nivelul declaratiilor care uneori se sfarsea in tribunal si totul se finaliza brusc fara nici o schimbare, cu afirmatii de genul “sunt prea multe interese politice in jurul SIF pentru ca actionarii sa mai conteze”. Lucrurile par, insa, pe cale sa schimbe, urmand o directie greu de anticipat in urma cu cateva luni: principalul “ghimpe” din coasta puternicilor presedinti SIF a devenit, legal sau nu, tocmai politicul, prin intermediul Curtii de Conturi.
Cand guvernul a cerut, anul trecut, Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) sa efectueze un control la cele cinci SIF si apoi sa prezinte un raport, majoritatea participantilor la piata de capital au crezut ca este vorba mai mult de o gluma. Consiliile de Administratie si conducerile executive ale SIF sunt doldora de oameni politici, majoritatea de apartenenta PSD, iar o intentie serioasa de control nu era luata in calcul de nimeni. Impresia initiala a fost intarita si de faptul ca, dupa cateva saptamani de declaratii sforaitoare, nu a fost prezentata public nici macar o concluzie a controlului. Totul a parut atunci atat de artificial incat putini au sesizat anormalitatea unui raport al CNVM, subordonata prin lege Parlamentului, catre guvern.
Dupa cateva luni de “odihna”, a venit randul altui organism subordonat Parlamentului – Curtea de Conturi sa preia sarcina controlarii SIF.
Si, din nou, apar intrebarile. Chiar si-au pierdut sustinerea politica managerii SIF? Daca da, se poate amesteca Curtea de Conturi in afaceri, teoretic, private?  Daca SIF sunt, totusi, o afacere privata, de ce este asteptata adoptarea unei legi care sa le reglemeteze activitatea? Exista alte interese in spatele aparentei unui simplu control? De ce este intarziata o lege a SIF al carei proiect este finalizat, cel putin declarativ, inca din primavara anului trecut?
O parte din raspunsuri sunt date de faptul ca insasi infiintarea SIF poate fi considerata o anomalie din care au rezultat cinci societati cu milioane de actionari care nu au absolut nici un control asupra unor bani “daruiti” in urma cu peste zece ani de stat.
Numarul impresionanat de actionari fara putere de decizie (majoritatea nici nu stiu ca detin actiuni) ar fi putut justifica, in urma cu cativa ani, un control “de sus” asupra activitatii managerilor SIF.
Societatilor de Investitii Financiare au fost listate, insa, la Bursa de Valori in 1999 iar in structura actionariatului lor au intervenit schimbari importante de atunci. Evitand pragul maxim de detinere din actiunile unui SIF de 0,1%, mai multe grupuri de oameni de afaceri au acumulat, prin interpusi, pachete importante de actiuni si au incercat, chiar, in ultimii ani sa schimbe conducerea unor SIF sau sa traga la raspundere administratorii acestora.
Achizitiile de actiuni SIF la Bursa, in valoare de milioane de dolari in cazul unor investitori, complica discutia privind statutul public sau privat al SIF.
Daca statul era cu adevarat ingrijorat de orginea si destinatia averii SIF, de ce nu a grabit majorarea limitei de detinere (si vot) la 1%? In acest caz, controlul, cel mai eficient, ar fi venit din partea actionarilor.
Persistenta situatiei anormale a dat nastere in ultimile zile unor intamplari ce ar fi fost considerate incredibile in urma cu un an sau doi.
Conducerile SIF, din care fac parte membrii marcanti ai PSD, s-au ridicat impotriva unei organizatii (Curtea de Conturi) subordonata unui Parlament cu majoritate PSD. Mai mult, o parte din actionarii SIF s-au aliat cu managerii societatilor impotriva Curtii de Conturi, care analizeaza corectitudinea operatiunilor de majorare a capitalului social al SIF incepand chiar cu 1992.
“Nu reusim sa ne dam seama de ce sunt reluate, intr-o forma sau alta, aceste controale. Cand FPP – urile s-au transformat in SIF, raporturile aferente au fost aprobate de Parlament. Anul trecut a venit in control CNVM. Acum, desi precedentele controale nu au scos nimic negativ in evidenta, a venit randul Curtii de Conturi”, afirma Florin Buzatu, vicepresedintele SIF Oltenia.
Managerii SIF pun la indoiala legalitatea controlului, invocand Legea nr. 94/1992, care imputerniceste Curtea de Conturi sa efectueze controale numai la societati de investitii financiare care utilizeaza fonduri publice.
“A spune acum ca SIF administreaza bani publici reprezinta cea mai mare lovitura data pietei de capital din Romania. Actionarii ne-au cerut sa luam pozitie impotriva acestui abuz si au afirmat chiar ca sunt pregatiti sa mearga pana la forurile europene in acest caz: probabil vor urma alte procese pierdute de statul roman”, spune Daniel Manate, director de strategie la SIF Banat – Crisana.
Actiunile SIF au scazut cu aproximativ 18% in ultima luna iar membrii Asociatiei Nationale a Investitorilor la SIF (ANISIF), infiintata initial ca replica la puterea conducerilor SIF, sunt ingijorati de efectele pe care controlul Curtii de Conturi l-ar putea avea asupra valorii participatiilor.
“Daca afirmatiile “vizionare” (referitoare la majorarile de capital – n.r.) ale presedintelui Curtii de Conturi se confirma, acestea ar putea influenta considerabil valoarea actiunilor SIF, provocand pierderi imense investitorilor care au cumparat aceste titluri”, afirma Catalin Chelu, membru in Comitetul Director al ANISIF.
“Diversele controale induc o stare accentuata de incertitudine in piata, din care cei cu informatii confidentiale pot scoate mici averi”, spune si Daniel Manate, directorul de strategie al SIF Banat – Crisana.
Conform estimarilor din piata, Chelu ar putea detine, prin interpusi, peste 5% din actiunile fiecarui SIF si este, alaturi de Dinel Staicu, cel mai important investitor in SIF.
Controlul Curtii de Conturi a repus pe tapet o alta problema a SIF – legea speciala si a nascut un alt paradox. Reprezentantii SIF, care initial nu au fost de acord cu marirea pragului de detinere de la 0,1% la 1%, cer acum tocmai aprobarea proiectului de lege care aproba modificarea.
“Am fost cooptati in comisia de elaborare a proiectului de lege (din care au facut parte si reprezentantii Ministerului de Finante, de Interne si al Dezvoltarii – n.r.), am cazut de acord asupra unei variante care a fost avizata si de o casa de avocatura importanta dar de cateva luni nu am mai auzit nimic de lege. Nici macar nu mai stim daca are forma cu care am fost initial de acord”, afirma Florin Buzatu, vicepresedintele SIF Oltenia.

Actiunile detinute la banci, averea cea mai de pret a SIF-urilor
Cine se uita in portofoliile de actiuni ale societatilor de investitii financiare se intreba de ce preturile de la Bursa ale actiunilor SIF sunt atat de mici. Numai daca luam in considerare actiunile detinute de societatile de investitii financiare la bancile comerciale, valoarea de piata a acestora ar trebui sa fie mai mare.
Cele cinci SIF detin impreuna 30% din actiunile Bancii Comerciale Romane si 26% din actiunile Bancii Romane pentru Dezvoltare. Prima este evaluata la peste 1 miliard de dolari, in timp ce capitalizarea bursiera a celei de-a doua este de 750 milioane de dolari. Numai valoarea actiunilor detinute de societatile de investitii financiare la cele doua banci depaseste 500 milioane de dolari, in timp ce capitalizarea bursiera a SIF nu depaseste 250 milioane de dolari.
Bancile au fost de-a lungul timpului si  principala sursa de venit pentru societatile de invesatitii financiare. Analistii pietei de capital spun ca aproximativ jumatate din profiturile realizate in fiecare an de SIF-uri se datoreaza dividendelor primite de la banci. Actiunile care aduc societatilor de investitii financiare venituri comparabile cu cele ale bancilor se pot numara pe degete.
Vanzarea actiunilor reprezentand 17% din capitalul Demirbank Romania catre banca italiana UniCredito a adus la finalul anului venituri de 4,5 milioane de dolari pentru trei dintre societatile de investitii financiare. SIF Muntenia detinea 10% din actiunile bancii, SIF Transilvania detinea 5%, iar SIF Banat-Crisana 2,35%.
Societatile de investitii financiare au preluat la infiintare aproximativ 30% din valoarea actiunilor distribuire in cadrul programului de privatizare in masa. Pe de cealalta parte, valoarea actiunilor subscrise la SIF a fost mai mica fata de patrimoniu, iar acesta este unul din obviectele controlului Curtii de Conturi. Alaturi de banci si alte cateva societati care aduc profituri insemnate, societatile de investitii financiare detin in portofoliu actiuni la foarte multe societati care nu le aduc profit. Totusi societatile de investitii financiare se feresc sa renunte la aceste actiuni pentru ca ar inregistra pierderi imense pe pe termen scurt.
Pretul unor astfel de actiuni pe piata de capital este mai mic fata de valoarea nominala, la care sun inregistrate actiunile in patrimoniu. SIF Moldova detine, de exemplu, aproape 6% din actiunile combinatului siderurgic Sidex Galati. Principalii actionari de la Sidex, indienii de la LNM Holdins au lansat o oferta pentru a actiunile Sidex la pretul de 5.000 lei/actiune. Cum valoarea nominala a unei actiuni Sidex este de 25.000 de lei, iar actiunile detinute de SIF Moldova sunt inregistrate la aceasta valoare, vanzarea pachetului in cadrul ofertei ar insemna pentru societatea de investitii financiare o pierdere de 20.000 lei/actiune, adica 1.060 miliarde de lei in total, suma care reprezinta de cinci ori profitul inregistrat anul trecut.
Fostele Fonduri ale  Proprietatii Private nu au lasat intotdeauna o mostenire benefica pentru actionarii noilor societati de investitii financiare. SIF Moldova va plati aproape 4 milioane de dolari catre AVAB pentru o serie de credite garantate de fostul FPP II. Alte garantii acordate de FPP sunr in prezent in discutie. Conturile de angajamente bilantiere ale societatii insumau la finele anului trecut 695 miliarde de lei (21 milioane de dolari).
Printre principalele detineri ale SIF Muntenia se afla pachetul majoritar de actiuni de la producatorul de ambalaje Plastex Tulcea. Societetatea de investitii financiare a aprobat in Adunarea Generala a Actionarilor majorarea capitalului social al acesteia prin aporturile de numerar ale actionarilor. Insa nici SIF Muntania si nici un alt actionar nu au subscris. Asa ca actiunile sunt oferite in prezent public pe piata RASDAQ, la pretul de 6.000 de lei. Oferta se va inceia probabil fara succes pentru ca unii din actionarii existenti nu gasesc cumparator nici la 1.700 lei/actiune.
Unele dintre societatile de investitii financiare si-au propus strategii clare de concentrare a investitiilor catre anumite domenii de activitate. SIF Banat-Crisana a anuntat ca doreste sa investeasca mai mult in sectorul utilitatilor publice, in timp ce SIF Transilvania detine o parte a insemata a activelor in industria turistica. In structura portofoliului acesteia din urma activele din turism detin o pondere aproximativ egala cu cele din sectorul financiar-bancar: 15%. Societatea detine 95% din actiunile Eforie SA, 39% din actiunile Turism Transilvania, ambele listate la Bursa. Alaturi de acestea, SIF Transilvania detine participatii la alte 74 de societati din domeniul turismului. Companiile turistice care activeaza pe litoral vor fuziona cu Eforie. Oficialii SIF Transilvania declara ca dupa fuziune urmeaza sa vanda o parte din actiunile noii societati pentru ca aceasta sa fie listata in continuare la Bursa.