Un nou Stieg Larsson, cu un roman violent/ de Stelian Țurlea

Un roman de debut al unui scriitor născut în 1970, care a lucrat ca scenarist pentru televiziunea suedeză, făcând adaptări după romane polițiste celebre. Prietenul andaluz este primul său roman și deschide trilogia Brinkmann. Succesul a fost fulminant, drepturile de traducere s-au vândut în 33 de țări și mai mult ca sigur se va face și un film. De înțeles că a fost comparat repede cu celebrul Stieg Larsson, autorul mult tradusei trilogii „Millennium”, ba chiar s-a spus că ar fi „adevăratul urmaș al lui Stieg Larsson”.

Asemănări ar exista: există o eroină comparabilă ca impact cu Lisbeth Salandare, o cheamă Sophie Brinkmann; ca și aceea se picepe să aranjeze lucrurile și să fie capul; e vorba de un prim roman, tot voluminos, care se va transforma într-o trilogie; acțiunea se derulează într-o Suedie frământată de probleme sociale, droguri și crime, într-o lume în care nimic nu mai e izolat, ci toate se gândesc și judecă la scară planetară.

Dar paralelele se cam opresc aici. Soderberg nu insistă asupra problemelor sociale, în afara unor referințe la un grup de gangsteri ruși, „plictisiți de mașinile Volvo ale suedezilor, de oamenii blonzi și de bunăstarea socială de fațadă”. Sophia Brinkmann, o infirmieră văduvă, frumoasă și cu un copil adolescent, e departe de rebela Lisbeth. Întâmplător ea îl cunoaște în spital, îngrijindu-l, pe un gangster spaniol, Hector Guzman, căruia i-a fost pus un picior în ghips, după o confruntare cu rivalii germani cu care se luptă pentru acapararea traseelor traficului cu droguri în Europa. Sophie află repede că înfățișarea lui e înșelătoare și Guzman ascunde lucruri sinistre, dar totuși se lasă cucerită, e treptat implicată în afacerile acestuia, autorul nu explică de ce, iar în hățișul de personaje ale crimei organizate își păstrează luciditatea.

Pe de altă parte, există un personaj din poliție, tot o femeie, Gunilla Strandberg, care a reușit să-și convingă șefii să o lase să lucreze de una singură, cu o echipă pe care și-a ales-o ea, iar din această poziție îi urmărește pe traficanții de droguri nu numai pentru că așa procedează polițiștii onești, ci și în beneficiul propriu, reușind să strângă, fără știrea cuiva, averi fabuloase.

Toate acestea cititorul le află însă treptat, într-o acțiune palpitantă, planurile se schimbă mereu după câteva file. S-a mai spus că Guzmanii, pentru că sunt mai mulți, o familie, aduc cu clanul Corleone. Firește că apar războaie între organizații rivale, trafic de arme, un număr de polițiști corupți și violență extremă. Poate chiar extremă – aceasta fiind încă o mare deosbire de Stieg Larsson.

Un roman polițist a cărui continuare sigur va aduce surprize.

Alexander Söderberg – Prietenul andaluz. Traducere din suedeză de Laura von Weissenberg. Editura Trei